EMITENT: GUVERN
Publicat în M.O. nr. 394 din 10 mai 2005

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art 54 pct. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, Guvernul României adopta prezenta hotărâre.


Art. 1 - (1) Prezenta hotărâre are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru desfăşurarea activităţii de depozitare a deşeurilor, atât pentru realizarea, exploatarea, monitorizarea, închiderea şi urmărirea postinchidere a depozitelor noi, cat şi pentru exploatarea, închiderea şi urmărirea postinchidere a depozitelor existente, în condiţii de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei.
(2) Reglementarea acestei activităţi are drept scop prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra mediului, în special poluarea apelor de suprafaţa, subterane, a solului, aerului, inclusiv a efectului de sera, precum şi a oricărui risc pentru sănătatea populaţiei, pe întreaga durata de exploatare a depozitului, cat şi după expirarea acesteia.
(3) Prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluarii, aprobată cu modificări prin Legea nr. 645/2002, se considera realizate pentru depozitele de deşeuri, dacă sunt realizate cerinţele prezentei hotărâri.
(4) Semnificatia termenilor specifici utilizaţi este prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2 - Prevederile prezentei hotărâri se aplică oricărui depozit, definit conform anexei nr. 1 lit. b).

Art. 3 - (1) Prezenta hotărâre nu se aplică următoarelor activităţi:
a) împrăştierea pe sol, în scopul ameliorării calităţii sau fertilizarii, a namolurilor de la staţiile de epurare orăşeneşti, a namolurilor de dragare sau a altor tipuri de namoluri similare;
b) folosirea unor deşeuri inerte la lucrări de reamenajare/restaurare, umplere sau pentru construcţii în depozite de deşeuri;
c) depunerea namolurilor de dragare, nepericuloase, în lungul apelor din care au fost extrase sau în albia râurilor;
d) depozitarea solului necontaminat sau a deşeurilor inerte rezultate în urma activităţilor de prospectare şi extracţie, tratarii şi stocării resurselor minerale, cat şi cele din exploatarea carierelor.
(2) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor pct. 1.3.1, 1.3.2, 1.3.5 şi 2.1 din anexa nr. 2 depunerea de deşeuri nepericuloase, altele decât deşeurile inerte, rezultate de la prospecţiuni şi extracţie, tratare şi stocare a resurselor minerale, precum şi din exploatarea carierelor şi care sunt depozitate într-o maniera ce previne poluarea mediului şi riscurile pentru sănătatea populaţiei.
(3) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor art. 7 alin. (3), art. 11, art. 13 alin. (5), art. 15 alin. (1) şi (2), art. 19 şi 20, ale pct. 1.3, 2.1 şi 2.2 din anexa nr. 2, ale anexei nr. 3, cu excepţia pct. 3.1, nivelul 3, şi ale pct. 2.2, 2.3 şi 2.4 din anexa nr. 4 depozitele pentru deşeuri nepericuloase sau inerte în aşezări izolate şi numai dacă depozitul este destinat eliminării deşeurilor generate în acea localitate izolata; aceasta excepţie se face cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001.
(4) Lista localităţilor izolate prevăzute la alin. (3) se aproba prin ordin al ministrului autorităţii centrale de protecţie a mediului până la data de 31 decembrie 2005.
(5) Fără a prejudicia prevederile art. 5 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, se exceptează stocarea subterana, astfel cum este definită în anexa nr. 1 lit. v), de la aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1), (2) şi (3) şi a prevederilor pct. 1.1.2, 2.1 şi 2.2 din anexa nr. 2 şi ale pct. 2.1-2.4 din anexa nr. 4.
(6) Se exceptează de la aplicarea prevederilor prezentei hotărâri spaţiile de depozitare existente din zona rurală şi numai dacă acestea sunt destinate eliminării deşeurilor generate în localităţile pe care le deservesc.
(7) Spaţiile de depozitare din zona rurală se reabiliteaza până la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere conform „Indrumarului de închidere a depozitelor existente neconforme de deşeuri nepericuloase”, care face parte integrantă din procedura de încetare a activităţii de depozitare, care se aproba prin ordin al ministrului autorităţii centrale pentru protecţia mediului în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 4 - Depozitele se clasifica în funcţie de natura deşeurilor depozitate, astfel:
a) depozite pentru deşeuri periculoase;
b) depozite pentru deşeuri nepericuloase;
c) depozite pentru deşeuri inerte.

Art. 5 - Deşeurile care nu se accepta la depozitare într-un depozit sunt:
a) deşeuri lichide;
b) deşeuri explozive, corozive, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile, proprietăţi ce sunt definite în anexa nr. I E la Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001;
c) deşeuri periculoase medicale sau alte deşeuri clinice periculoase de la unităţi medicale sau veterinare cu proprietatea H9, definită în anexa nr. I E şi având categoria prevăzută la lit. A pct. 14 din anexa nr. I C la Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001;
d) toate tipurile de anvelope uzate, întregi sau tăiate, excluzând anvelopele folosite ca materiale în construcţii într-un depozit;
e) orice alt tip de deseu care nu satisface criteriile de acceptare, conform prevederilor anexei nr. 3.

Art. 6 - (1) Autoritatea centrala pentru protecţia mediului elaborează împreună cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu autorităţile regionale de protecţia mediului Strategia naţionala privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, care face parte integrantă din Strategia naţionala de gestionare a deşeurilor.
(2) Strategia naţionala privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile cuprinde măsuri referitoare la colectarea selectiva, reciclarea, compostarea, producerea de biogaz şi/sau recuperarea materialelor şi energiei, astfel încât sa conducă la realizarea următoarelor obiective:
a) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 5 ani de la data de 16 iulie 2001;
b) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 8 ani de la data de 16 iulie 2001;
c) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 15 ani de la data de 16 iulie 2001.
(3) Termenele prevăzute la alin. (2) lit. a), b) şi c) pentru atingerea obiectivelor de reducere a cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate se pot prelungi cu maximum 4 ani, dacă aceasta prelungire este autorizata de autoritatea centrala pentru protecţia mediului.

Art. 7 - (1) În depozitele de deşeuri periculoase este permisă numai depozitarea deşeurilor periculoase ce îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa nr. 3.
(2) În depozitele de deşeuri nepericuloase este permisă depozitarea următoarelor deşeuri:
a) deşeuri municipale;
b) deşeuri nepericuloase de orice alta origine, care satisfac criteriile de acceptare a deşeurilor la depozitul pentru deşeuri nepericuloase;
c) deşeuri periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate, vitrificate, care la levigare au o comportare echivalenta cu a celor prevăzute la lit. b) şi care satisfac criteriile relevante de acceptare; aceste deşeuri periculoase nu se depozitează în celule destinate deşeurilor biodegradabile nepericuloase, ci în celule separate.
(3) În depozitele de deşeuri inerte este permisă numai depozitarea deşeurilor inerte.
(4) Se interzice amestecarea deşeurilor în scopul de a satisface criteriile de acceptare la o anumită clasa de depozite.
(5) Depozitarea deşeurilor, conform prevederilor alin. (1) şi (2) este permisă numai dacă deşeurile sunt supuse în prealabil unor operaţii de tratare fezabile tehnic şi care contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite în prezenta hotărâre.
(6) Criteriile care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a fi acceptate la depozitare pe fiecare clasa de depozit şi lista naţionala de deşeuri acceptate pentru fiecare clasa de depozit sunt stabilite prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 95/2005 şi se revizuiesc în funcţie de modificarea condiţiilor tehnico-economice.

Art. 8 - (1) Cerinţele şi măsurile operationale şi tehnice pentru depozitarea deşeurilor în scopul prevenirii sau reducerii cat de mult posibil a efectelor negative asupra mediului şi sănătăţii umane, generate de depozitarea deşeurilor, pe toată durata de exploatare a unui depozit, sunt cuprinse în Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004. Normativul tehnic se revizuieste în funcţie de modificarea prevederilor legislative naţionale şi europene şi a condiţiilor tehnico-economice.
(2) Prevederile normativului tehnic se aplică depozitelor de deşeuri inerte, nepericuloase şi periculoase pentru toate etapele de proiectare, construcţie, exploatare, închidere şi monitorizare postinchidere a unui depozit de deşeuri.

Art. 9 - (1) Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să ţină seama de prevederile Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi ale Planului naţional de gestionare a deşeurilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2004, precum şi de planurile regionale de gestionare a deşeurilor, pentru realizarea depozitelor zonale de deşeuri municipale.
(2) Depozitele prevăzute la alin. (1) trebuie să fie depozite de deşeuri zonale care deservesc cel puţin 150.000 de locuitori, având la baza abordarea regionala a gestiunii deşeurilor.
(3) Consiliile locale şi/sau judeţene iau măsurile necesare pentru construirea depozitelor de deşeuri municipale numai pe terenuri aflate în proprietatea lor.
(4) În situaţia în care depozitele deservesc doua sau mai multe judeţe, programul de funcţionare şi costurile operaţiilor de depozitare se stabilesc de comun acord cu toate autorităţile administraţiei publice locale implicate.

Art. 10 - (1) Costurile aferente activităţii de depozitare se suporta de către generatorii şi deţinătorii de deşeuri.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale iau măsuri ca atât costurile prevăzute pentru organizarea şi exploatarea unui depozit de deşeuri municipale, cat şi costurile estimate pentru închiderea şi urmărirea postinchidere a depozitului să fie acoperite de preţul practicat de operator pentru depozitarea fiecărui tip de deseu în acel depozit.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale iau măsurile necesare pentru ca operatorii de salubritate care desfăşoară activităţi de precolectare, colectare şi transport să depună aceste deşeuri la depozitele la care a fost arondata localitatea în care aceştia îşi desfăşoară activitatea conform contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare prin concesiune. Localităţile care sunt arondate la depozit sunt indicate în acordul/autorizaţia de mediu, după caz.
(4) Tarifele pentru activitatea de depozitare a deşeurilor trebuie să includă cheltuielile aferente tuturor operaţiilor precizate de autoritatea centrala pentru protecţia mediului.
(5) Operatorii economici generatori de deşeuri industriale care operează propriile depozite evidenţiază separat în registrele contabile costurile prevăzute pentru organizarea, exploatarea şi închiderea depozitului de deşeuri.
(6) Operatorii depozitelor de deşeuri industriale care oferă servicii de depozitare pentru terţi vor lua măsuri ca atât costurile prevăzute pentru organizarea şi exploatarea depozitului, cat şi costurile estimate pentru închiderea şi urmărirea postinchidere a depozitului să fie acoperite de preţul practicat de operator pentru depozitarea fiecărui tip de deseu în acel depozit.

Art. 11 - (1) Solicitantul unei autorizaţii de mediu pentru un depozit de deşeuri trebuie să facă dovada existenţei unei garanţii financiare, conform legislaţiei în vigoare, înainte de începerea operaţiilor de eliminare, pentru a asigura ca sunt îndeplinite obligaţiile privind siguranţa depozitului pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, care decurg din autorizaţie. Aceasta garanţie va fi menţinută pe toată perioada de operare, închidere şi urmărire postinchidere a depozitului.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică depozitelor de deşeuri inerte.

Art. 12 - (1) Operatorul depozitului este obligat să îşi constituie un fond pentru închiderea şi urmărirea postinchidere a depozitului, denumit Fond pentru închiderea depozitului de deşeuri şi urmărirea acestuia postinchidere.
(2) Fondul prevăzut la alin. (1) se păstrează într-un cont purtător de dobânda deschis la o banca comercială, cu excepţia cazului în care operatorul depozitului are calitatea de instituţie publică şi fondul se păstrează într-un cont deschis la unitatea de trezorerie şi contabilitate publică în a carei raza acesta îşi are sediul fiscal. Dobânda obţinută constituie sursa suplimentară de alimentare a fondului.
(3) Fondul se constituie în limita sumei stabilite prin proiectul depozitului pentru închiderea şi urmărirea postinchidere a depozitului şi se realizează prin eşalonarea anuală a acestei sume, astfel:
a) din cota-parte din tarifele de depozitare percepute de operator din prima zi a intrării în funcţiune a depozitului unde se realizează depozitarea deşeurilor pentru terta persoana;
b) cota-parte anuală din suma stabilită prin proiectul depozitului la depozitele unde operatorii realizează eliminarea propriilor deşeuri.
(4) Cota-parte din tarifele de depozitare care alimentează fondul se stabileşte iniţial prin proiect şi se recalculează la cel mult 3 ani în vederea asigurării sumei stabilite la alin. (3).
(5) Fondul se alimentează trimestrial, după finalizarea încasărilor contravalorii operaţiunilor de depozitare pe perioada acelui trimestru, iar controlul depunerii sumelor previzionate se face anual pe toată perioada exploatării depozitului; aceste sume sunt previzionate.
(6) Consumul fondului se face pe baza situaţiilor de lucrări care se întocmesc o dată cu realizarea lucrărilor, la închiderea depozitului sau a unei părţi a depozitului. Operatorul utilizează fondurile previzionate constituite în acest scop pe baza situaţiilor de lucrări justificative.
(7) Fondul prevăzut la alin. (1) nu se include la masa credala în caz de lichidare judiciară, el urmând să fie folosit numai în scopul pentru care a fost constituit.
(8) Controlul alimentarii şi utilizării fondului se realizează de către autorităţile competente ale administraţiei publice locale pentru finanţe publice, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
(9) Autorităţile administraţiei publice locale asigura transparenta informatiei privind costul depozitarii deşeurilor şi al implicatiilor realizării depozitului de deşeuri.


Art. 13 - (1) Reglementarea activităţii privind depozitarea deşeurilor se face cu respectarea prevederilor legislaţiei de mediu în vigoare, prin emiterea acordului şi autorizaţiei integrate de mediu, dacă depozitele cad sub incidenţa Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 34/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 645/2002, şi prin emiterea acordului şi/sau autorizaţiei de mediu pentru depozitele care nu se supun prevederilor legale menţionate.
(2) Documentaţia care se înaintează autorităţii competente pentru protecţia mediului, în vederea obţinerii acordului/acordului integrat de mediu, conţine, pe lângă cerinţele prevăzute în legislaţia naţionala în vigoare, şi următoarele elemente specifice depozitelor de deşeuri:
a) identitatea solicitantului şi a operatorului, atunci când sunt entităţi diferite;
b) dovada ca proiectul depozitului este în conformitate cu Planul naţional de gestionare a deşeurilor şi cu planurile regionale de gestionare a deşeurilor;
c) descrierea tipului şi a cantităţii totale de deşeuri care urmează să fie depozitate;
d) capacitatea de depozitare propusă pe amplasament;
e) descrierea amplasamentului, conform pct. 1.1.2 din anexa nr. 2, inclusiv gestiunea apelor, caracteristicile sale hidrogeologice şi geologice; aceste informaţii se vor asigura prin studii de specialitate întocmite conform prevederilor legale în vigoare;
f) avizul de gospodărire a apelor emis de autoritatea competentă;
g) metodele propuse de prevenire şi reducere a poluarii;
h) planul de funcţionare propus;
i) planul de închidere propus şi procedurile de urmărire postinchidere;
j) planul de intervenţie;
k) orice informaţii suplimentare necesare.
(3) Pentru emiterea acordului/acordului integrat de mediu pentru un depozit trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
a) proiectul de depozit să fie în conformitate cu cerinţele prezentei hotărâri şi ale prevederilor Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor;
b) gestionarea depozitului să se încredinţeze unei persoane fizice care este competenţa tehnic pentru conducerea lui şi să se asigure instruirea profesională şi tehnica a operatorilor şi personalului depozitului;
c) depozitul să se exploateze astfel încât să se poată lua măsurile necesare pentru a preveni accidentele şi a limita consecinţele lor.
(4) Înainte de începerea operaţiilor de depozitare a deşeurilor, autoritatea competentă pentru protecţia mediului efectuează un control de specialitate pentru verificarea respectării tuturor cerinţelor impuse prin acordul/acordul integrat de mediu. Aceasta nu va reduce în nici un fel responsabilitatea operatorului în condiţiile autorizaţiei.
(5) Autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu pentru un depozit de deşeuri trebuie să conţină, în afară cerinţelor generale prevăzute în legislaţia de autorizare, şi următoarele cerinţe specifice:
a) clasa depozitului;
b) lista cu tipurile de deşeuri, conform art. 7 alin. (6), şi cantitatea totală de deşeuri care este autorizata să fie depozitata în depozit;
c) cerinţele pentru pregătirea depozitului, operaţiile de depozitare, procedurile de monitorizare şi control, inclusiv planuri de intervenţie în caz de accidente, precum şi planul şi operaţiile de închidere şi operaţiile de urmărire postinchidere, cu respectarea prevederilor prezentei hotărâri şi ale Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor;
d) obligaţia operatorului depozitului de a raporta anual autorităţii competente tipurile şi cantităţile de deşeuri eliminate şi rezultatele programului de monitorizare;
e) autorizaţia emisă de autoritatea administraţiei publice centrale competenţa pentru reglementarea serviciilor de salubrizare, care să ateste ca operatorul depozitului deţine licenta pentru desfăşurarea activităţii de administrare a depozitului;
f) autorizaţia de gospodărire a apelor emisă de autoritatea competentă;
g) dovada constituirii garanţiei financiare prevăzute la art. 11 alin. (1).

Art. 14 - Datele privind autorizaţiile de mediu emise pentru depozitele de deşeuri sunt transmise, la cerere, Institutului Naţional de Statistica.


Art. 15 - (1) Operatorii depozitelor de deşeuri sunt obligaţi să respecte, la primirea deşeurilor în depozit, următoarele proceduri de recepţie:
a) verificarea documentaţiei privind cantităţile şi caracteristicile deşeurilor, originea şi natura lor, inclusiv buletine de analiza pentru deşeurile industriale, iar pentru deşeurile municipale, când exista suspiciuni, precum şi date privind identitatea producătorului sau a deţinătorului deşeurilor;
b) inspecţia vizuala a deşeurilor la intrare şi la punctul de depozitare şi, după caz, verificarea conformitatii cu descrierea prezentată în documentaţia înaintată de deţinător, conform procedurii stabilite la pct. 3.1 nivelul 3 din anexa nr. 3;
c) păstrarea, cel puţin o luna, a probelor reprezentative prelevate pentru verificările impuse conform prevederilor cuprinse la pct. 3.1 nivelul 1 sau nivelul 2 din anexa nr. 3, precum şi înregistrarea rezultatelor determinarilor;
d) păstrarea unui registru cu înregistrările privind cantităţile, caracteristicile deşeurilor depozitate, originea şi natura, data livrării, identitatea producătorului, a deţinătorului sau, după caz, a colectorului – în cazul deşeurilor municipale, iar în cazul deşeurilor periculoase, a localizarii precise a acestora în depozit. Pentru depozitele de deşeuri zonale, datele se introduc şi pe suport electronic tip baza de date.
(2) În mod obligatoriu, operatorul depozitului eliberează celui care preda deşeurile o confirmare scrisă a recepţiei fiecărei cantităţi livrate acceptate la depozit, conform anexei nr. 3 la Procedura de reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului, al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului economiei şi comerţului nr. 2/211/118/2004.
(3) Pentru depozitele care au fost exceptate de la prevederile prezentei hotărâri în temeiul art. 3 alin. (3), autorităţile competente pentru protecţia mediului iau măsurile necesare pentru a asigura:
a) inspecţia vizuala regulată a deşeurilor în punctul de depozitare, pentru a se asigura ca doar deşeurile nepericuloase din localitatea izolata sunt acceptate la depozit; şi
b) ţinerea unui registru al cantităţilor de deşeuri care sunt depozitate la depozit.

Art. 16 - (1) La controlul efectuat de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, operatorul depozitului este obligat sa demonstreze cu documente ca deşeurile au fost acceptate în conformitate cu condiţiile din autorizaţie şi ca îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa nr. 3 pentru clasa de depozit respectiva.
(2) În cazul în care deşeurile nu sunt acceptate în depozit, operatorul are obligaţia de a informa imediat autorităţile competente pentru protecţia mediului cu privire la refuzul de a accepta deşeurile.


Art. 17 - (1) Operatorul depozitului este obligat sa instituie un sistem de automonitorizare a depozitului de deşeuri şi sa suporte costurile acestuia. Procedurile de control şi monitorizare în faza de exploatare a unui depozit de deşeuri cuprind:
a) automonitorizarea tehnologică;
b) automonitorizarea calităţii factorilor de mediu.
(2) Operatorii depozitelor existente prevăzute în anexa nr. 5 instituie sistemul de monitorizare conform programului de conformare din autorizaţia de mediu emisă în vederea sistării sau conformarii depozitelor de deşeuri.

Art. 18 - (1) Automonitorizarea tehnologică consta în verificarea permanenta a stării şi funcţionarii următoarelor amenajări şi dotări posibile din depozite:
a) starea drumului de acces şi a drumurilor din incinta;
b) starea impermeabilizarii depozitului;
c) funcţionarea sistemelor de drenaj;
d) comportarea taluzurilor şi a digurilor;
e) urmărirea anuală a gradului de tasare a zonelor deja acoperite;
f) funcţionarea instalaţiilor de epurare a apelor uzate;
g) funcţionarea instalaţiilor de captare şi ardere a gazelor de depozit;
h) funcţionarea instalaţiilor de evacuare a apelor pluviale;
i) starea altor utilaje şi instalaţii existente în cadrul depozitului, cum ar fi cele de compostare, sortare materiale reciclabile, spalare/dezinfecţie auto, incinerare.
(2) Automonitorizarea tehnologică are ca scop reducerea riscurilor de accidente prin incendii şi explozii, distrugerea stratului de impermeabilizare, colmatarea sistemelor de drenaj şi tasari inegale ale deşeurilor în corpul depozitului.

Art. 19 - (1) Automonitorizarea calităţii factorilor de mediu pentru faza de exploatare se realizează conform prevederilor din anexa nr. 4 şi ale Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor.
(2) Determinarile prevăzute în anexa nr. 4 şi în Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor se efectuează de laboratoare acreditate, conform prevederilor legale în vigoare, iar rezultatele acestor determinări se păstrează într-un registru pe toată perioada de monitorizare.

Art. 20 - Operatorul depozitului este obligat să raporteze autorităţii competente pentru protecţia mediului după cum urmează:
a) semestrial, datele înregistrate în urma monitorizarii, pentru a demonstra conformitatea cu prevederile din autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu, precum şi stadiul îndeplinirii măsurilor din programul pentru conformare, dacă este cazul;
b) în maximum 12 ore de la constatare, orice efecte ecologice negative semnificative constatate prin programul de monitorizare.

Art. 21 - Autoritatea competenţa pentru protecţia mediului stabileşte măsurile de remediere care se impun din analiza informărilor prezentate de operator, în urma producerii unor evenimente cu impact semnificativ asupra mediului, iar costul acestora este suportat de operator.


Art. 22 - (1) Depozitul sau o secţiune a depozitului se închide în următoarele situaţii:
a) când sunt îndeplinite condiţiile cuprinse în autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu referitoare la perioada de funcţionare;
b) la cererea operatorului depozitului şi după analiza şi aprobarea acesteia de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului;
c) prin decizie motivată a autorităţii competente pentru protecţia mediului.
(2) Închiderea depozitelor se realizează conform prevederilor prezentei hotărâri şi ale Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor.

Art. 23 - Etapele de aprobare a închiderii depozitului sau a unei părţi din depozit sunt următoarele:
a) autoritatea competentă pentru protecţia mediului evalueaza toate rapoartele înaintate de operator conform art. 20 şi efectuează o inspecţie finala a amplasamentului;
b) autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte operaţiunile de închidere a depozitului; aceasta decizie nu afectează responsabilitatea operatorului depozitului prevăzută în autorizaţia de mediu;
c) autoritatea competentă pentru protecţia mediului comunică operatorului depozitului decizia de închidere.

Art. 24 - (1) Pentru depozitele de deşeuri municipale şi industriale nepericuloase existente, care sisteaza depozitarea până la data de 31 decembrie 2006, conform calendarului de sistare a activităţii din tabelele 5.1 şi 5.6 din anexa nr. 5, autoritatea competentă pentru protecţia mediului poate stabili, în funcţie de rezultatele evaluărilor de mediu, aplicarea unor cerinţe simplificate de închidere prevăzute în Îndrumarul de închidere a depozitelor neconforme de deşeuri nepericuloase.
(2) Suprafeţele care au fost ocupate de depozite de deşeuri se înregistrează în registrul de cadastru şi se marcheaza vizibil pe documentele cadastrale.

Art. 25 - (1) Operatorul depozitului este responsabil de întreţinerea, supravegherea, monitorizarea şi controlul postinchidere al depozitului, conform autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu.
(2) Perioada de urmărire postinchidere este stabilită de autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Aceasta perioada este de minimum 30 de ani şi poate fi prelungită dacă prin programul de monitorizare postinchidere se constată că depozitul nu este încă stabil şi prezintă un risc potenţial pentru factorii de mediu.
(3) Monitorizarea postinchidere va fi efectuată conform procedurilor prevăzute în anexa nr. 4, iar rezultatele determinarilor efectuate sunt păstrate de operator într-un registru pe toată perioada de monitorizare.
(4) Operatorul depozitului este obligat sa anunţe în mod operativ autorităţii competente pentru protecţia mediului producerea de efecte semnificativ negative asupra mediului, relevante prin procedurile de control, şi să respecte decizia autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului privind măsurile de remediere impuse în perioada postinchidere.


Art. 26 - (1) Depozitele de deşeuri municipale conforme existente sau care se conformează prevederilor prezentei hotărâri până la data de 31 decembrie 2006 continua sa funcţioneze până la epuizarea capacităţii proiectate.
(2) Depozitele existente de deşeuri industriale nepericuloase care se conformează până la data de 16 iulie 2009 continua sa funcţioneze până la epuizarea capacităţii proiectate.
(3) Depozitele existente neconforme prevăzute în anexa nr. 5 sisteaza activitatea conform calendarului de sistare a activităţii prevăzut în anexa şi aplica prevederile legale de operare şi monitorizare în vederea închiderii sau aplica prevederile legale în vederea închiderii s i urmăririi postinchidere.

Art. 27 - (1) Operatorii depozitelor prevăzute la art. 26 alin. (3) au obligaţia ca până la data de 31 decembrie 2005 sa îndeplinească următoarele cerinţe:
a) întocmesc bilanţul de mediu nivel I şi II şi, dacă este cazul, evaluarea de risc, conform prevederilor legale în vigoare;
b) prezintă autorităţii competente pentru protecţia mediului o evaluare a costurilor realizării obligaţiilor de mediu stabilite şi sursele de finanţare în vederea închiderii.
(2) Pe baza rezultatelor evaluărilor de mediu şi a calendarului de sistare a activităţii prevăzut în anexa nr. 5, se emite autorizaţie de mediu cu program de conformare în vederea închiderii depozitelor sau aviz de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu la încetarea activităţii, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 28 - (1) Operatorii depozitelor existente care primesc autorizaţie de mediu au obligaţia să îşi constituie fondul pentru închiderea şi urmărirea postinchidere a depozitului, conform prevederilor art. 12, aplicabile depozitelor existente, pe perioada rămasă până la sistarea activităţii.
(2) Pentru depozitele de deşeuri municipale aflate în proprietatea autorităţilor administraţiei publice locale sau care au fost concesionate de către acestea, în situaţia în care constituirea fondului pentru închidere şi urmărire postinchidere conduce la costuri excesive din punct de vedere social, autorităţile administraţiei publice locale identifica sursele de finanţare pentru completarea fondului.

Art. 29 - Pentru depozitele care sunt în exploatare la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri şi care trebuie să se inchida conform calendarului de închidere cuprins în anexa nr. 5, autoritatea competentă pentru protecţia mediului decide ca acestea să îşi înceteze activitatea în conformitate cu procedurile de închidere prevăzute în cap. V.

Art. 30 - Autorităţile administraţiei publice locale vor iniţia acţiuni pentru deschiderea unui depozit zonal în situaţia în care depozitul în operare atinge circa 75% din capacitatea proiectata.

Art. 31 - (1) Depozitele de deşeuri industriale periculoase existente în evidenta autorităţii competente pentru protecţia mediului, conforme din punct de vedere constructiv, se supun următoarelor prevederi:
a) se clasifica conform prevederilor art. 4, respecta procedura de primire a deşeurilor în depozit, conform prevederilor art. 15 şi ale anexei nr. 3, până la data de 31 decembrie 2005;
b) nu primesc la depozitare deşeurile de natura celor prevăzute la art. 5 începând de la data de 1 ianuarie 2007;
c) accepta la depozitare doar deşeuri periculoase tratate conform prevederilor art. 7 şi 8, începând cu data de 1 ianuarie 2007.
(2) Depozitele de deşeuri industriale periculoase care nu sunt conforme cu prevederile prezentei hotărâri, cuprinse în tabelele nr. 5.5 şi 5.9 din anexa nr. 5, sisteaza activitatea până la data de 31 decembrie 2006, în conformitate cu procedurile de închidere prevăzute în cap. V.


Art. 32 - Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează:
a) nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (2), ale art. 20 lit. a) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 25.000.000 lei (2.500 RON) la 75.000.000 lei (7.500 RON);
b) nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (1) de către titularul activităţii, art. 12 alin. (1), (3), (4), (5) şi (6) de către operatorii depozitelor şi operatorii economici, cu amendă de la 25.000.000 lei (2.500 RON) la 75.000.000 lei (7.500 RON);
c) nerespectarea prevederilor referitoare la respectarea termenului prevăzut la art. 27 alin. (1) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 25.000.000 lei (2.500 RON) la 75.000.000 lei (7.500 RON);
d) nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (1) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 50.000.000 lei (5.000 RON) la 100.000.000 lei (10.000 RON);
e) nerespectarea prevederilor art. 16 de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 50.000.000 lei (5.000 RON) la 150.000.000 lei (15.000 RON);
f) neîndeplinirea prevederilor art. 10 alin. (5) şi (6) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 100.000.000 lei (10.000 RON);
g) nerespectarea prevederilor art. 17 alin. (1) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 80.000.000 lei (8.000 RON) la 100.000.000 lei (10.000 RON);
h) nerespectarea prevederilor art. 5 de către operatorii depozitelor şi ale art. 7 alin. (1)-(5) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 80.000.000 lei (8.000 RON) la 100.000.000 lei (10.000 RON);
i) nerespectarea prevederilor art. 25 alin. (3), art. 26 alin. (2) şi ale art. 28 alin. (1) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 250.000.000 lei (25.000 RON);
j) nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (1) şi (2), ale prevederilor pct. 1.1.2.1.1 din anexa nr. 2 de către autorităţile administraţiei publice locale, cu amendă de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 250.000.000 lei (25.000 RON);
k) nerespectarea prevederilor pct. 1.2, 1.3 şi 2 din anexa nr. 2 de către proiectantii şi constructorii de depozite şi autorităţile administraţiei publice locale dacă accepta proiecte de depozite de deşeuri care nu respecta prevederile prezentei hotărâri, cu amendă de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 250.000.000 lei (25.000 RON);
l) nerespectarea prevederilor art. 19, ale art. 20 lit. b), ale art. 25 alin. (4) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 250.000.000 lei (25.000 RON);
m) nerespectarea prevederilor art. 31 alin. (2) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 250.000.000 lei (25.000 RON).

Art. 33 - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 32 se fac de către personalul împuternicit din cadrul autorităţilor competente centrale sau locale, conform atribuţiilor stabilite de legislaţia în vigoare.

Art. 34 - Prevederile art. 33 se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.


Art. 35 - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 36 - Raportarea către Comisia Europeană pentru implementarea Directivei nr. 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor se realizează începând cu data aderării României la Uniunea Europeană.

Art. 37 - Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 38 - (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abroga Hotărârea Guvernului nr. 162/2002 privind depozitarea deşeurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 7 martie 2002.
(2) Prezenta hotărâre transpune Directiva nr. 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 182 din 16 iulie 1999.

PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
–––––
Ministrul mediului şi gospodăririi apelor
Sulfina Barbu

Ministrul economiei şi comerţului
Codruţ Ioan Sereş

Ministrul administraţiei şi internelor
Vasile Blaga

Ministrul integrării europene
Ene Dinga

Ministrul finanţelor publice
Ionel Popescu

Bucureşti, 21 aprilie 2005.
Nr. 349.

a) autoritate competentă – autoritatea teritorială (regionala sau locală) căreia îi revin atribuţii şi responsabilităţi ce decurg din prezenta hotărâre;
b) depozit – un amplasament pentru eliminarea finala a deşeurilor prin depozitare pe sol sau în subteran, inclusiv;
– spaţii interne de depozitare a deşeurilor, adică depozite în care un producător de deşeuri executa propria eliminare a deşeurilor la locul de producere;
– o suprafaţa permanent amenajată (adică pentru o perioadă de peste un an) pentru stocarea temporară a deşeurilor, dar exclusiv:
– instalaţii unde deşeurile sunt descărcate pentru a permite pregătirea lor în vederea efectuării unui transport ulterior în scopul recuperării, tratarii sau eliminării finale în altă parte;
– stocarea deşeurilor înainte de valorificare sau tratare pentru o perioadă mai mica de 3 ani, ca regula generală, sau stocarea deşeurilor înainte de eliminare, pentru o perioadă mai mica de un an;
c) depozit existent – depozit care a început sa funcţioneze înainte de intrarea în vigoare a prezentei hotărâri;
d) deseu – definit în anexa nr. I A la Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001;
e) deşeuri biodegradabile – deşeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deşeurile alimentare ori de gradina, hârtia şi cartonul;
f) deşeuri inerte – deşeuri care nu suferă nici o transformare semnificativă fizica, chimica sau biologica, nu se dizolva, nu ard ori nu reactioneaza în nici un fel fizic sau chimic, nu sunt biodegradabile şi nu afectează materialele cu care vin în contact într-un mod care să poată duce la poluarea mediului ori sa dăuneze sănătăţii omului. Levigabilitatea totală şi conţinutul de poluanti al deşeurilor, precum şi ecotoxicitatea levigatului trebuie să fie nesemnificative şi, în special, sa nu pericliteze calitatea apei de suprafaţa şi/sau subterane;
g) deşeuri lichide – orice deşeuri în forma lichidă, inclusiv apele uzate, dar exclusiv namolurile;
h) deşeuri municipale – deşeuri menajere şi alte deşeuri, care, prin natura sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere;
i) deşeuri nepericuloase – deşeuri care nu sunt incluse în categoria deşeurilor periculoase conform lit. j);
j) deşeuri periculoase – deşeuri definite în anexele nr. 1C, 1D şi 1E la Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001;
k) deţinător – definit în anexa nr. 1A la Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001;
l) eluat – soluţia obţinută printr-un test de levigare a deşeurilor efectuat în laborator;
m) garanţie financiară/securitate financiară – dovada pe care trebuie s-o prezinte proprietarul depozitului la solicitarea autorizaţiei de mediu, care să ateste ca are resursele financiare necesare pentru remedierea unor deficiente de construcţie sau apărute în timpul operarii ori în vederea despăgubirilor în caz de accidente determinate de activitatea depozitului;
n) gaz de depozit – amestecul de compuşi în stare gazoasa generat de deşeurile depozitate;
o) levigat – orice lichid care a percolat deşeurile depozitate şi este eliminat sau menţinut în depozit;
p) localitate izolata – o aşezare cu un număr de maximum 500 de locuitori şi cu maximum 5 locuitori/kmp, aflată la o distanta de cel puţin 50 km faţă de cea mai apropiată aglomerare urbana cu minimum 250 de locuitori/kmp sau având drumuri cu acces dificil până la cele mai apropiate aglomerari urbane, determinat de condiţii meteorologice aspre pe o perioadă semnificativă din cursul unui an;
q) operatorul depozitului – orice persoană juridică, investită cu atribuţii şi responsabilităţi pentru administrarea unui depozit conform legislaţiei naţionale; aceasta persoana juridică poate fi alta la faza de pregătire faţă de cea de la urmărirea postinchidere;
r) program pentru conformare – definit în Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 bis din 6 noiembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare;
s) prag de alerta – nivelul peste care exista un risc pentru sănătatea oamenilor în urma unei expuneri de scurta durata şi faţă de care trebuie să se ia măsuri imediate conform legislaţiei în vigoare;
t) solicitant – orice persoană care solicită un acord sau o autorizaţie de mediu pentru depozitarea deşeurilor, conform prezentei hotărâri;
u) spaţiu de depozitare în zona rurală – una sau mai multe zone existente pentru depozitarea deşeurilor menajere generate la nivelul unei localităţi rurale;
v) stocare subterana – mod de stocare permanenta a deşeurilor într-o cavitate geologica adanca, cum sunt minele de sare sau de potasiu;
x) tratare – definită în anexa nr. 1A din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001.

1. Cerinţe generale la amplasarea şi proiectarea unui depozit
1.1. Cerinţe generale pentru amplasarea unui depozit
1.1.1. Amplasarea unui depozit de deşeuri se face ţinându-se seama de planurile de urbanism general şi de planurile de urbanism zonal.
1.1.2. Alegerea unui amplasament se face conform următoarei scheme:
1.1.2.1. Faza preliminară
1.1.2.1.1. Se interzice amplasarea depozitelor de deşeuri în următoarele zone:
a) zone carstice sau zone cu roci fisurate, foarte permeabile pentru apa; excepţiile sunt posibile doar pentru depozite de tip c, dacă din verificările în fiecare caz rezultă ca amplasamentul este corespunzător;
b) zone inundabile sau zone supuse viiturilor;
c) zone ce se constituie în arii naturale protejate şi zone de protecţie a elementelor patrimoniului natural şi cultural;
d) zone de protecţie a surselor de apa potabilă sau zone izolate temporar, prevăzute în acest scop de autorităţile competente, zone cu izvoare de apa minerala sau termala cu scop terapeutic;
e) în excavaţii din care nu este posibila evacuarea levigatului prin cadere libera în conductele de evacuare plasate în afară zonei de depozitare;
f) zone portuare, zone libere.
1.1.2.1.2. Verificarea amplasamentului unui depozit tine seama de:
a) condiţiile geologice, hidrogeologice, pedologice şi geotehnice de pe amplasamentul depozitului şi în zonele imediat invecinate;
b) pozitionarea faţă de zonele locuite existente sau planificate; distanta de protecţie faţă de corpul depozitului trebuie să fie de cel puţin 1.000 m pentru depozitele de deşeuri nepericuloase şi periculoase; construcţiile individuale vor fi luate în considerare separat;
c) pozitionarea în zone seismice sau în zone active tectonic;
d) pozitionarea în zone în care pot aparea alunecări de teren şi caderi de pământ în mod natural, respectiv în care exista posibilitatea apariţiei acestor fenomene în urma exploatarilor miniere în subteran sau la suprafaţa.
1.1.2.1.3. Amploarea investigatiilor geologice, pedologice şi hidrogeologice depinde de condiţiile specifice fiecărui amplasament şi de clasa de depozit ce intenţionează să se realizeze. În fiecare caz se va avea grija sa existe posibilitatea unei investigaţii a terenului de fundare până la o adancime destul de mare.
1.1.2.1.4. Terenul de fundare trebuie să aibă stabilitatea necesară pentru a prelua sarcinile rezultate din corpul depozitului, astfel încât sa nu apara deteriorări ale sistemului de impermeabilizare la baza şi sa nu fie periclitata stabilitatea corpului depozitului.
1.1.3. Analiza amplasamentelor acceptate:
a) se defineste clasa de depozit care se intenţionează a se realiza;
b) se identifica şi se inventariaza amplasamentele acceptate;
c) se analizează amplasamentele, în funcţie de clasa de depozit şi de tipurile de deşeuri ce vor fi acceptate la depozitare, pe baza unei comparatii pluricriteriale;
d) amplasamentul considerat, în urma analizei pluricriteriale, ca fiind cel mai favorabil realizării obiectivului propus trebuie evaluat din punct de vedere ecologic în conformitate cu prevederile legale în vigoare prin întocmirea studiului de evaluare a impactului, după care solicitantul va parcurge etapele legale pentru obţinerea acordului/acordului integrat de mediu;
e) autoritatea competentă analizează Raportul la studiul de evaluare a impactului şi a soluţiei de proiectare şi stabileşte, după consultarea publicului, oportunitatea alegerii amplasamentului în funcţie de care se ia decizia realizării obiectivului.
1.1.4. Distanţele minime de amplasare faţă de anumite repere se stabilesc pentru fiecare caz pe baza concentratiilor de poluanti în atmosfera, estimate în cadrul unor studii de evaluare a impactului asupra mediului şi sănătăţii.
1.1.5. Criteriile pentru analiza amplasamentelor sunt:
● Criterii geologice, pedologice şi hidrogeologice:
a) caracteristicile şi dispunerea în adancime a straturilor geologice;
b) folosintele actuale ale terenurilor şi clasa de fertilitate, evaluarea lor economică, financiară şi socială pentru populaţia din zona;
c) structura (caracteristici fizico-chimice şi bacteriologice), adâncimea şi direcţia de curgere a apei subterane;
d) distanta faţă de cursurile de apa, faţă de albiile minore şi majore ale acestora, faţă de apele stătătoare, faţă de apele cu regim special şi faţă de sursele de alimentare cu apa;
e) starea de inundabilitate a zonei;
f) aportul de apa de pe versanţi la precipitatii.
● Criterii climatice:
a) direcţia dominantă a vanturilor în raport cu asezarile umane sau cu alte obiective ce pot fi afectate de emisii de poluanti în atmosfera;
b) regimul precipitatiilor.
● Criterii economice:
a) capacitatea depozitului şi durata de exploatare;
b) distanta pe care se efectuează transportul deşeurilor de la sursa de producere/colectare la locul de depozitare;
c) necesitatea unor amenajări secundare pentru depozit (drumuri de acces, utilităţi).
● Criterii suplimentare:
a) vizibilitatea amplasamentului;
b) accesul la amplasament;
c) topografia terenului.
1.1.6. Depozitul poate fi autorizat numai în cazul în care caracteristicile amplasamentului din punct de vedere al condiţiilor menţionate anterior sau al măsurilor de remediere care trebuie luate respecta legislaţia de mediu în vigoare.
1.2. Cerinţe generale la proiectarea şi realizarea unui depozit
1.2.1. Proiectul depozitului trebuie să respecte următoarele:
a) dimensiunile depozitului trebuie să fie corelate cu volumul total de deşeuri ce urmează a fi acceptat la depozitare din zona sau zonele deservite, pe baza prognozelor de dezvoltare municipala ori zonala;
b) perioada de exploatare să fie de minimum 20 de ani.
1.2.2. Proiectul unui depozit trebuie să prezinte:
a) natura şi provenienţă deşeurilor care urmează să fie depozitate;
b) cantităţile de deşeuri care vor fi eliminate final prin depozitare;
c) tehnologiile de tratare a deşeurilor înainte de depozitare şi/sau în incinta depozitului;
d) modul de realizare a bazei depozitului, adică:
– modul de impermeabilizare a cuvei depozitului (baza şi taluzurile interioare ale digurilor de protecţie);
– modul de protecţie a sistemului de impermeabilizare;
– sistemul de drenare, colectare, epurare şi evacuare a levigatului, apelor pluviale şi a apelor exfiltrate;
e) sistemul de colectare, inmagazinare şi valorificare a gazelor de depozit, unde este cazul, sau sistemul de ardere controlată a gazelor de depozit;
f) organizarea tehnica a depozitului, utilitatile;
g) instrucţiunile de exploatare a depozitului;
h) procedura de închidere a depozitului;
i) sistemul de control şi de supraveghere a depozitului;
j) măsurile de siguranţă în timpul exploatării, cum ar fi prevenirea incendiilor, prevenirea şi combaterea exploziilor şi planul de intervenţie în caz de accidente sau avarii într-un depozit;
k) măsuri pentru asigurarea condiţiilor igienico-sanitare: deratizare, dezinsecţie;
l) măsuri de protecţie a muncii.
Soluţia tehnologică care va fi adoptată este opţiunea proiectantului, în limita prevederilor prezentei hotărâri şi a cerinţelor Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, adoptat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004, acesta asumându-şi răspunderea ca depozitul nu va prezenta riscuri pentru factorii de mediu şi pentru sănătatea populaţiei.
1.2.3. După atingerea cotei finale de depozitare trebuie realizată acoperirea finala cu continuarea acţiunii de captare a gazelor de depozit şi a drenarii apelor infiltrate prin stratul de sol vegetal.
1.3. Cerinţe generale pentru impermeabilizarea depozitelor
1.3.1. În vederea protecţiei solului şi a apei subterane şi de suprafaţa, baza, taluzurile interioare ale digurilor de protecţie şi acoperisul depozitelor trebuie impermeabilizate. Soluţiile de impermeabilizare se stabilesc de către proiectant astfel încât depozitul sa răspundă cerinţelor prezentei hotărâri, inclusiv ale anexelor.
1.3.2. Un depozit trebuie să fie amplasat şi proiectat astfel încât sa satisfacă condiţiile necesare pentru a preveni poluarea solului, apei subterane şi/sau de suprafaţa şi a asigura colectarea eficienta a levigatului în conformitate cu secţiunea 2.1 „Controlul apei şi gestiunea levigatului”; aceasta se realizează prin combinarea barierei geologice naturale cu o impermeabilizare a bazei depozitului în timpul fazei de exploatare/active şi prin combinarea unei bariere geologice cu o impermeabilizare superioară în cursul fazei pasive/postinchidere.
1.3.3. Bariera geologica este creata de condiţiile geologice şi hidrogeologice de sub şi din vecinătatea unui depozit şi trebuie să confere o capacitate suficienta de atenuare şi prevenire a unui potenţial risc ecologic pentru sol şi apa subterana.
Bariera geologica a bazei şi taluzurilor depozitului va consta într-un strat mineral care satisface cerinţele de permeabilitate şi grosime cu un efect combinat din punct de vedere al protecţiei solului, apei freatice şi de suprafaţa cel puţin echivalent cu cel rezultat din următoarele condiţii:
– depozit pentru deşeuri periculoase: K ≤ 1,0 x 10^-9 m/s; grosime ≥ 5 m;
– depozit pentru deşeuri nepericuloase: K ≤ 1,0 x 10^-9 m/s; grosime ≥ 1 m;
– depozit pentru deşeuri inerte: K ≤ 1,0 x 10^-7 m/s; grosime ≥ 1 m.
1.3.4. Metoda folosită pentru determinarea coeficientului de permeabilitate pentru depozite, pe suprafaţa analizata şi pentru tot amplasamentul, trebuie să fie metoda standardizata sau recunoscută internaţional.
1.3.5. Acolo unde bariera geologica nu satisface în mod natural condiţiile menţionate anterior, ea poate fi completată în mod artificial şi intarita prin alte mijloace care să realizeze o protecţie echivalenta.
O bariera geologica construită nu trebuie să fie mai subtire de 0,5 m (tabelul nr. 2.1).
1.3.6. În afară barierei geologice descrise anterior depozitul trebuie să fie prevăzut cu o impermeabilizare artificiala care îndeplineşte cerinţele de rezistenta fizico-chimica şi de stabilitate în timp, corespunzătoare condiţiilor de etansare cerute, şi cu un sistem etans de colectare a levigatului pentru a se asigura ca acumularea de levigat la baza depozitului se menţine la un nivel minim.
Tabelul nr. 2.1

1.3.7. Dacă autoritatea centrala sau regionala pentru protecţia mediului, după evaluarea potentialelor pericole faţă de mediu, considera ca este necesară prevenirea formării de levigat, se poate prescrie o impermeabilizare a suprafeţei superioare. Recomandările pentru etansarea suprafeţei sunt:
Tabelul nr. 2.2

1.3.8. Autoritatea centrala sau regionala pentru protecţia mediului stabileşte condiţii generale ori specifice pentru depozitele de deşeuri inerte şi pentru caracteristicile mijloacelor tehnice menţionate anterior.
1.3.9. Autoritatea centrala pentru protecţia mediului stabileşte condiţiile generale sau specifice pentru depozitele de deşeuri subterane şi pentru caracteristicile mijloacelor tehnice menţionate anterior.
2. Cerinţe generale de control şi protecţia factorilor de mediu
2.1. Controlul apei şi gestiunea levigatului
2.1.1. În corelatie cu caracteristicile depozitului şi cu condiţiile meteorologice vor fi luate măsurile corespunzătoare pentru:
a) controlul cantităţii de apa din precipitatiile care patrund în corpul depozitului;
b) prevenirea patrunderii apei de suprafaţa şi/sau subterane în deşeurile depozitate;
c) colectarea apei contaminate şi a levigatului;
d) epurarea apei contaminate şi a levigatului colectat din depozit la standardul corespunzător cerut pentru evacuarea lor din depozit.
2.1.2. Prevederile de mai sus nu se aplică la depozitele de deşeuri inerte; decizia este luată de autoritatea competentă pentru protecţia mediului dacă evaluarea, ţinându-se seama de amplasarea depozitului şi a deşeurilor care trebuie acceptate, arata ca depozitul nu reprezintă un pericol potenţial pentru mediu.
2.1.3. Levigatul colectat la baza depozitului prin intermediul sistemului de drenaj se evacueaza conform următoarelor variante:
a) la o statie de epurare proprie şi apoi într-un receptor natural;
b) la o statie de preepurare proprie şi apoi într-o statie de epurare oraseneasca.
2.1.4. Şanţurile de garda trebuie prevăzute pe tot conturul depozitului pentru colectarea apelor meteorice care cad pe suprafeţele invecinate depozitului.
2.1.5. Dacă autoritatea competentă, pe baza unui studiu de impact şi/sau bilanţ de mediu, decide, în conformitate cu secţiunea 2.1 „Controlul apei şi gestiunea levigatului”, că nu este necesară colectarea şi tratarea levigatului sau a stabilit ca depozitul nu prezintă pericol potenţial pentru sol, apa freatica sau de suprafaţa, condiţiile prevăzute la pct. 1.3.3-1.3.7 nu se aplică.
2.2. Controlul gazului
2.2.1. Sistemul de colectare şi evacuare a gazelor de fermentare consta din conducte, puţuri, drenuri, dispozitive de colectare ce conduc la instalaţii de prelucrare/ valorificare.
2.2.2. Gazul de depozit se colectează în toate depozitele care accepta deşeuri biodegradabile. Dacă gazul colectat nu poate fi folosit pentru a produce energie, el trebuie ars.
2.2.3. Colectarea, tratarea şi folosirea gazului de depozit conform pct. 2.2.2 se efectuează astfel încât sa nu producă pagube sau distrugerea mediului şi sa reducă riscurile pentru sănătatea populaţiei.
2.2.4. Controlul acumularii şi migrarii gazului de depozit, precum şi cantitatea şi compozitia gazului se realizează conform prevederilor din anexa nr. 4, pct. 2.2.4 şi tabelul nr. 4.2.
2.3. Asigurarea stabilitatii
2.3.1. Repartizarea deşeurilor în depozit trebuie facuta astfel încât să se asigure stabilitatea masei de deşeuri şi a structurilor asociate (sistemele de impermeabilizare, sistemele de colectare şi evacuare a apelor exfiltrate şi a gazelor etc.), în special pentru evitarea alunecarilor.
2.3.2. Dacă exista impermeabilizare artificiala, trebuie apreciat dacă substratul geologic – ţinându-se seama de morfologia depozitului – este suficient de stabil pentru a preveni deteriorarea impermeabilizarii.
2.4. Sisteme de siguranţă şi paza
2.4.1. Depozitele se imprejmuiesc şi se instituie paza lor pentru reducerea posibilităţilor de patrundere ilegala pe amplasament a oamenilor şi animalelor.
2.4.2. Porţile se inchid în afară orelor de lucru.
2.4.3. Sistemul de control şi de acces la fiecare depozit trebuie să conţină un program de măsuri pentru a detecta şi a descuraja aruncarea ilegala de deşeuri în depozit.
2.5. Combaterea altor inconveniente şi riscuri
2.5.1. La amenajarea depozitelor trebuie luate măsuri pentru diminuarea şi a altor noxe şi riscuri, precum:
a) emisia de mirosuri şi praf;
b) particule materiale antrenate de vant;
c) zgomot şi trafic;
d) păsări, paraziti şi insecte;
e) formarea de aerosoli;
f) incendii, explozii, alunecări.
2.5.2. Depozitul trebuie echipat astfel încât noxele provenite de pe amplasament sa nu fie dispersate pe drumurile publice şi în zonele invecinate.
2.6. Încadrarea în peisaj
Amenajările pentru reducerea impactului vizual determinat de amplasarea unui depozit de deşeuri se realizează în funcţie de folosintele terenurilor adiacente, prin:
a) realizarea unei perdele vegetale de protecţie cu o latime ce se va stabili în proiect şi, dacă este cazul, plantarea unei perdele formate din mai multe etaje de arbori şi arbuşti repede crescatori;
b) amplasarea în frontul vizual a construcţiilor social-administrative;
c) amplasarea unor panouri metalice pentru diverse reclame;
d) inierbarea cu plante ierboase (graminee) şi plantarea unor specii rezistente la poluanti pe suprafeţele acoperite ale depozitului care au ajuns la cota finala, pentru refacerea structurii solului şi a biocenozei, în paralel cu eliminarea poluantilor şi introducerea treptata a acestor terenuri în peisajul natural al zonei.
Prin executarea lucrărilor tehnice de închidere a depozitului trebuie să i se confere terenului încadrarea în peisajul zonal.

1. Principii generale
1.1. Criteriile pentru acceptarea deşeurilor la o anumită clasa de depozite trebuie să ţină cont în special de:
a) protecţia factorilor de mediu, în special apa subterana şi de suprafaţa;
b) sistemele de impermeabilizare a depozitelor, sistemele de colectare şi tratare a levigatului, sistemele de colectare şi evacuare a gazului de depozit;
c) asigurarea desfăşurării normale a proceselor de stabilizare a deşeurilor în depozit;
d) protecţia sănătăţii umane.
1.2. Acceptarea deşeurilor la o anumită clasa de depozite se bazează pe:
a) liste de deşeuri acceptate, definite după natura şi origine;
b) caracteristicile deşeurilor determinate prin metode de analiza standardizate, excepţie făcând deşeurile menajere.
2. Criterii de acceptare
2.1. Autoritatea centrala pentru protecţia mediului, conform prevederilor art. 7 alin. (6) din prezenta hotărâre, stabileşte listele naţionale de deşeuri acceptate (sau refuzate) pentru fiecare clasa de depozite şi defineste criteriile ce trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a fi incluse în liste.
2.2. Lista naţionala de deşeuri acceptate pe fiecare clasa de depozite şi criteriile de acceptare servesc la întocmirea listei specifice fiecărui depozit sau a listei cu deşeuri acceptate ce vor fi specificate în autorizaţia de mediu a depozitului.
2.3. Criteriile de acceptare a deşeurilor într-o clasa de depozite, bazate pe caracteristicile deşeurilor, se vor referi la:
a) compozitia fizico-chimica;
b) conţinutul de materie organică;
c) biodegradabilitatea compusilor organici din deşeuri;
d) concentraţia compusilor potenţial periculosi/toxici în relaţie cu criteriile enunţate anterior;
e) levigabilitatea prognozata sau testata a compusilor potenţial periculosi/toxici în relaţie cu criteriile enunţate mai sus;
f) proprietăţile ecotoxicologice ale deşeurilor şi ale levigatului rezultat.
2.4. Criteriile de acceptare la depozitare a deşeurilor inerte, bazate pe caracteristicile deşeurilor, vor fi corelate cu nivelul scăzut al dotărilor şi amenajărilor pentru protecţia factorilor de mediu a depozitelor de deşeuri inerte.
3. Proceduri generale pentru testarea şi acceptarea deşeurilor
3.1. Procedurile generale pentru caracterizarea şi testarea deşeurilor în vederea acceptării la depozitare se stabilesc pe trei niveluri ierarhice:
Nivelul 1: Caracterizare generală, realizată cu metode de analiza standardizate pentru determinarea compoziţiei fizico-chimice a deşeurilor şi pentru testarea comportării la levigare şi/sau a variaţiei caracteristicilor deşeurilor pe termen scurt şi lung.
Nivelul 2: Testarea încadrării corecte a deşeurilor într-un depozit, care se realizează prin verificări periodice efectuate prin analize simple, standardizate şi metode de caracterizare a comportării, pentru a determina dacă un deseu îşi menţine încadrarea în condiţiile din autorizaţie şi/sau criteriile specifice de referinţa. Testele se vor concentra pe variabile cheie (indicatori variabili) şi pe comportarea identificata prin caracterizarea generală.
Nivelul 3: Verificarea la faţa locului, printr-un control rapid, pentru a confirma ca deseul depozitat este acelaşi cu cel care a fost supus la testarea de nivel 2 şi ca este cel descris în documentele de însoţire. Ea poate consta într-o inspecţie vizuala a încărcăturii de deşeuri, înainte şi după descărcarea la depozit.
3.2. Pentru a figura pe o lista de referinţa, un deseu este caracterizat la nivelul 1 şi trebuie să satisfacă criteriile corespunzătoare, care vor fi stabilite pentru fiecare tip de depozit.
3.3. Pentru a rămâne pe o lista specifică a depozitului, un deseu se testeaza la nivelul 2 la intervale regulate de timp, semestrial sau anual, şi trebuie să satisfacă criteriile corespunzătoare pentru fiecare tip de depozit.
3.4. Toate incarcaturile de deşeuri ce intra într-un depozit se supun nivelului 3 de verificare. Nivelurile 1 şi 2 se realizează în măsura în care este posibil.
3.5. În situaţia în care testarea nu se poate realiza, nu sunt accesibile procedurile de testare sau exista alte prevederi legislative ce prevalează, anumite deşeuri pot fi exceptate permanent sau temporar de la testarea la nivelul 1.
3.6. Informaţiile furnizate de determinarile efectuate pot fi completate cu informaţii de la producătorii deşeurilor, laboratoarele de cercetare şi din literatura de specialitate.

1. Prevederi generale
1.1. Procedurile de control şi urmărire se aplică:
a) amplasamentelor viitoarelor depozite de deşeuri, pentru obţinerea unor date de referinţa pe factori de mediu, anterior construcţiei şi exploatării acestora;
b) depozitelor în exploatare;
c) depozitelor după închidere.
1.2. Prin activitatea de urmărire şi control se garantează ca:
a) depozitul este realizat conform proiectului şi sistemele de protecţie a mediului funcţionează integral;
b) depozitul existent, ce funcţionează în baza unui program pentru conformare, îndeplineşte măsurile de remediere la termenele prevăzute;
c) depozitul îndeplineşte condiţiile din autorizaţie;
d) deşeurile acceptate la depozitare sunt cele ce îndeplinesc criteriile pentru categoria respectiva de depozit.
1.3. Metodele aplicate pentru controlul, prelevarea şi analiza probelor sunt cele standardizate la nivel naţional sau european ori sunt metodologii cuprinse în Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor.
1.4. Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori, în vederea definirii nivelului de afectare a calităţii factorilor de mediu, vor fi analizate de laboratoare acreditate.
2. Sistemul de control şi urmărire a calităţii factorilor de mediu
Sistemul de control şi urmărire cuprinde:
2.1. Datele meteorologice
2.1.1. Datele meteorologice servesc la realizarea balanţei apei din depozit şi implicit la evaluarea volumului de levigat ce se acumuleaza la baza depozitului sau se deverseaza din depozit.
2.1.2. Datele necesare întocmirii balanţei apei se colectează de la cea mai apropiată statie meteorologica sau prin monitorizarea depozitului. Frecventa urmăririi atât în faza de exploatare, cat şi în cea de urmărire postinchidere este prezentată în tabelul nr. 4.1.
Tabelul nr. 4.1

2.2. Controlul apei de suprafaţa, al levigatului şi al gazului de depozit
2.2.1. Controlul calităţii apei de suprafaţa, a levigatului, a gazului de depozit şi frecventa determinarilor se realizează conform tabelului nr. 4.2.
2.2.2. Măsurarea volumului levigatului, prelevarea şi analizarea probelor de levigat se efectuează pentru fiecare punct de evacuare a acestuia din depozit.
2.2.3. Urmărirea calităţii apei de suprafaţa, aflată în vecinătatea unui depozit, se efectuează în cel puţin două puncte, unul amonte şi unul aval de depozit.
2.2.4. Urmărirea cantităţii şi calităţii gazului de depozit se efectuează pe secţiuni reprezentative ale depozitului.
2.2.5. Frecventa prelevarii probelor se adapteaza morfologiei depozitului (rambleu, debleu etc.)
Tabelul nr. 4.2

––-
1) Frecventa prelevarii poate fi adaptată pe baza morfologiei depozitului (rambleu, debleu etc.). Aceasta trebuie specificată în autorizaţie.
2) Parametrii şi indicatorii analizati variaza în funcţie de compozitia deşeurilor depozitate; ele trebuie să fie stabilite în autorizaţie şi sa reflecte caracteristicile deşeurilor.
3) Dacă în punctele de prelevare volumul şi compozitia apei de suprafaţa sunt relativ constante, măsurătorile se pot face la intervale mai mari de timp.
4) Măsurătorile sunt legate în special de conţinutul de materie organică din deşeuri.
5) CH(4), CO(2), O(2) – regulat, alte gaze după necesitate, în funcţie de compozitia deşeurilor depozitate, în scopul de a reflecta caracteristicile levigatului.
6) Sistemul de colectare a gazului trebuie verificat regulat.
7) Pe baza caracteristicilor amplasamentului depozitului, autoritatea competenţa poate decide ca aceste măsurători nu sunt necesare.
2.3. Protecţia apei subterane
2.3.1. Urmărirea calităţii apei subterane oferă informaţii privind contaminarea acesteia datorată depozitarii deşeurilor.
2.3.2. Controlul calităţii apei subterane se realizează prin foraje de control în cel puţin trei puncte, un punct amplasat amonte şi doua aval faţă de depozit, pe direcţia de curgere.
2.3.3. Numărul punctelor de urmărire se poate mari pe baza unor prospecţiuni hidrogeologice şi a necesităţii depistarii urgente a infiltratiilor accidentale de levigat în apa.
2.3.4. Înaintea intrării în exploatare a depozitelor noi, se preleveaza probe din cel puţin trei puncte pentru a stabili valori de referinţa pentru prelevarile ulterioare.
2.3.5. Indicatorii care se analizează în probele prelevate se aleg pe baza calităţii apei freatice din zona şi a compoziţiei prognozate a levigatului (tabelul nr. 4.3).
Alegerea corecta a indicatorilor de analizat şi datele privind mobilitatea apei subterane în zona asigura identificarea rapida a schimbării calităţii apei.
Tabelul nr. 4.3

––
1) Dacă nivelul apei freatice variaza, se măreşte frecventa prelevarii probelor.
2) Frecventa se stabileşte pe baza cunoştinţelor şi a evaluării vitezei fluxului de apa subterana.
3) Când, prin determinarile efectuate pe probele prelevate, se constata atingerea unui prag de alerta, se repeta prelevarea şi se reiau determinarile efectuate. Dacă nivelul de poluare este confirmat, trebuie urmat planul de intervenţie specificat în autorizaţie.
2.3.6. Pragurile de alerta se determina ţinându-se cont de formaţiunile hidrogeologice specifice zonei în care este amplasat depozitul şi de calitatea apei. Nivelul de control al poluarii se bazează pe compozitia medie determinata din variatiile locale ale calităţii apei subterane pentru fiecare foraj de control. Dacă exista date şi este posibil, pragul de alerta se specifică în autorizaţie.
2.4. Topografia depozitului
Urmărirea topografiei depozitului se realizează conform datelor înscrise în tabelul nr. 4.4.
Tabelul nr. 4.4

––-
1) Date pentru planul de situaţie al depozitului: suprafaţa ocupată de deşeuri, volumul şi compozitia deşeurilor, metode de depozitare, timpul şi durata depozitarii, calculul capacităţii remanente de depozitare.


Tabel 5.1 Depozite neconforme clasa „b” din zona urbana care sisteaza depozitarea conform anilor înscrişi în tabel
anexa-5-1-hotararea-349-2005
Tabel 5.2 Depozite neconforme clasa „b” din zona urbana care sisteaza/încetează depozitarea în perioada 16 iulie 2009 – 16 iulie 2017
anexa-5-2-hotararea-349-2005
Tabel 5.3 Depozite de deşeuri care se conformează cerinţelor prezentei hotărâri până la 31 decembrie 2006

––
* – nu necesita investiţii majore pentru conformare, ci numai îmbunătăţirea activităţilor de operare şi monitorizare

Tabel 5.4 Depozite de deşeuri industriale nepericuloase care se vor conformă până la 16 iulie 2009


Tabel 5.5 Depozite de deşeuri industriale periculoase care sisteaza/încetează depozitarea până la 31 decembrie 2006
anexa-5-5-hotararea-349-2005
Tabel 5.6 Depozite de deşeuri industriale nepericuloase şi inerte care sisteaza/încetează depozitarea până la termenul limita 31 decembrie 2006
anexa-5-6-hotararea-349-2005
Tabel 5.7 Depozite de deşeuri industriale nepericuloase care sisteaza/încetează depozitarea între 1 ianuarie 2007 şi 16 iulie 2009
anexa-5-7-hotararea-349-2005
Tabel 5.8 Depozite de deşeuri industriale nepericuloase care sisteaza depozitarea deşeurilor lichide la termenele înscrise în tabel
anexa-5-8-hotararea-349-2005
Tabel 5.9 Depozite pentru deşeuri periculoase din industria extractiva a petrolului care sisteaza depozitarea până la 31 decembrie 2006
anexa-5-9-hotararea-349-2005
Tabel 5.10 Depozite pentru deşeuri lichide din industria extractiva (iazuri de decantare) care sisteaza depozitarea


Tabel 5.11 Depozite pentru deşeuri lichide din industria extractiva (iazuri de decantare) care sisteaza depozitarea deşeurilor lichide conform termenelor din tabel


Tabel 5.12 Depozite pentru deşeuri lichide din industria extractiva (iazuri de decantare) care se conformează conform termenelor din tabel