Legea nr. 54/1993 pentru organizarea instanţelor şi parchetelor militare

EMITENT: PARLAMENT
Publicat în M.O. nr. 160 din 14 iulie 1993

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Capitolul 1 - Dispoziţii generale

Art. 1 - Organizarea şi funcţionarea instanţelor şi parchetelor militare se realizează potrivit dispoziţiilor prezentei legi.
În măsura în care prin prezenta lege nu se dispune astfel, dispoziţiile Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească sunt aplicabile instanţelor şi parchetelor militare.

Art. 2 - Instanţele militare sunt:
a) tribunalele militare;
b) tribunalul militar teritorial;
c) Curtea Militară de Apel.
În cadrul Curţii Supreme de Justiţie funcţionează o secţie militară.

Art. 3 - Circumscripţiile instanţelor militare şi ale parchetelor militare sunt prevăzute în anexa la prezenta lege.

Art. 4 - Instanţele militare judeca la sediile acestora. Pentru motive temeinice se poate dispune ca judecata să se desfăşoare în alt loc, inclusiv în unităţi militare.

Art. 5 - Când inculpatul este militar activ, preşedintele completului de judecată, precum şi procurorul care participa la judecarea cauzei trebuie să fie cel puţin egali în grad cu acesta.
Când procurorul nu are grad egal cu cel anchetat va fi asistat de un alt procuror cu grad corespunzător, numit prin ordinul şefului parchetelor militare din Parchetul General.

Art. 6 - Instanţele şi parchetele militare se încadrează cu numărul de magistraţi militari, precum şi cu personal auxiliar – judecătoresc, administrativ şi de serviciu, stabilit de ministrul justiţiei, cu avizul ministrului apărării naţionale, în condiţiile prevăzute de Legea pentru organizarea judecătorească.

Capitolul 2 - Tribunalele militare

Art. 7 - În municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara funcţionează tribunale militare.
Prin lege se pot înfiinţa şi alte tribunale militare.

Art. 8 - Tribunalul militar este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte.

Art. 9 - Tribunalele militare judeca procesele şi cererile date prin lege în competenţa lor.

Art. 10 - Completul de judecată este format din 2 judecători militari.
Se judeca de un singur judecător militar cauzele la care se referă art. 22 alin. 2 pct. 2 din Legea pentru organizarea judecătorească, precum şi infracţiunile contra ordinii şi disciplinei militare sancţionate cu pedeapsa închisorii de cel mult 2 ani.

Capitolul 3 - Tribunalul militar teritorial

Art. 11 - În municipiul Bucureşti funcţionează un tribunal militar teritorial.
Prin lege se pot înfiinţa şi alte tribunale militare teritoriale.
Tribunalul militar teritorial este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte.

Art. 12 - Tribunalul militar teritorial judeca, în prima instanţa, procesele şi cererile date prin lege în competenţa sa.
Ca instanţa de apel, tribunalul militar teritorial judeca apelurile declarate împotriva hotărîrilor pronunţate în prima instanţa de tribunalele militare, cu excepţia infracţiunilor menţionate în art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală şi a infracţiunilor contra ordinii şi disciplinei militare sancţionate de lege cu pedeapsa închisorii de cel mult 2 ani.
Tribunalul militar teritorial, ca instanţa de recurs, judeca recursurile împotriva hotărîrilor pronunţate de tribunalele militare care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului.

Art. 13 - Tribunalul militar teritorial judeca în prima instanţa în complet format din 2 judecători, iar în apel şi în recurs, în complet format din 3 judecători.

Capitolul 4 - Curtea Militară de Apel

Art. 14 - Curtea Militară de Apel funcţionează ca instanţa unica în municipiul Bucureşti, fiind condusă de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte.

Art. 15 - Curtea Militară de Apel judeca în prima instanţa cauzele date în competenţa sa prin lege.
Ca instanţa de apel, Curtea Militară de Apel judeca apelurile declarate împotriva hotărîrilor pronunţate în prima instanţa de tribunalul militar teritorial.
Ca instanţa de recurs, Curtea Militară de Apel judeca recursurile declarate împotriva hotărîrilor pronunţate în apel de tribunalul militar teritorial, precum şi în alte cauze prevăzute de lege.

Art. 16 - Curtea Militară de Apel judeca în prima instanţa în complet format din 2 judecători, iar în apel şi în recurs, în complete formate din 3 judecători.

Capitolul 5 - Parchetele militare

Art. 17 - Atribuţiile Ministerului Public sunt îndeplinite prin procurori militari constituiţi în parchete militare, pe lângă fiecare instanţa militară.
Pe lângă instanţele militare pot funcţiona mai multe parchete militare, în raport cu întinderea circumscripţiei teritoriale a instanţei respective.
Parchetele militare funcţionează în municipiile: Bacau, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Iaşi, Oradea, Ploiesti, Tirgu Mures şi Timişoara.
Circumscripţiile parchetelor militare sunt prevăzute în anexa la prezenta lege.

Art. 18 - Activitatea parchetelor militare este organizată şi se desfăşoară potrivit principiilor prevăzute în Legea pentru organizarea judecătorească.
Parchetele militare sunt independente faţă de instanţele militare, cît şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice; ele îşi exercită atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.

Art. 19 - Atribuţiile parchetelor militare sunt cele prevăzute în art. 31 din Legea pentru organizarea judecătorească, ce se aplică în mod corespunzător.
Procurorii militari exercita orice alte atribuţii date de lege în competenţa lor.

Art. 20 - Parchetele militare sunt conduse de către prim-procurori militari, ajutaţi de prim-procurori militari adjuncţi.

Art. 21 - Parchetele militare de pe lângă tribunalul militar teritorial şi Curtea Militară de Apel vor avea secţii de urmărire penală şi judiciare, conduse de către procurori militari şefi.

Art. 22 - Prim-procurorul militar al parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel exercita, direct sau prin procurori militari inspectori, controlul asupra parchetelor militare din subordine.

Capitolul 6 - Magistraţii militari

Art. 23 - Judecătorii militari şi procurorii militari au calitatea de magistraţi şi fac parte din corpul magistraţilor.

Art. 24 - Poate fi numit magistrat militar persoana care, în afară condiţiilor prevăzute de Legea pentru organizarea judecătorească, are calitatea de ofiţer activ.

Art. 25 - Judecătorii şi procurorii militari, cu excepţia celor stagiari, sunt numiţi în funcţie prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 26 - Condiţiile speciale pentru numirea şi avansarea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor, prevăzute în Legea pentru organizarea judecătorească, sunt aplicabile în mod corespunzător judecătorilor şi procurorilor militari.

Art. 27 - Judecătorii militari numiţi în condiţiile prezentei legi sunt inamovibili.
Procurorii militari şi judecătorii militari stagiari se bucura de stabilitate.
Magistraţii militari nu pot fi cercetati, reţinuţi sau arestaţi fără avizul ministrului justiţiei.

Art. 28 - Dispoziţiile din Legea pentru organizarea judecătorească referitoare la drepturile şi îndatoririle magistraţilor sunt aplicabile şi magistraţilor militari.

Art. 29 - La şedinţele de judecată magistraţii militari sunt obligaţi sa poarte uniforma militară.

Art. 30 - Magistraţii militari sunt militari activi şi au toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din aceasta calitate.
Salarizarea şi celelalte drepturi cuvenite personalului militar şi civil se asigura de Ministerul Apărării Naţionale în concordanta cu prevederile Legii salarizarii organelor puterii judecătoreşti şi cu reglementările referitoare la drepturile materiale şi băneşti specifice calităţii de militar activ şi, respectiv, de salariat civil al acestui minister.
Acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a magistraţilor militari se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente din Ministerul Apărării Naţionale.

Art. 31 - Încălcarea de către magistraţii militari a normelor stabilite prin Regulamentul disciplinei militare atrage răspunderea lor în conformitate cu prevederile acestuia.
Comiterea de către magistraţii militari a unor abateri disciplinare în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor lor ca magistraţi atrage răspunderea acestora în condiţiile şi după procedurile prevăzute în Legea pentru organizarea judecătorească.

Capitolul 7 - Personalul auxiliar, administrativ şi de serviciu

Art. 32 - Toate instanţele şi parchetele militare vor avea cîte o grefa, o registratura, o arhiva, un compartiment administrativ şi un compartiment de documentare.

Art. 33 - Personalul auxiliar, administrativ şi de serviciu de la instanţele şi parchetele militare poate fi numit şi din rindul subofiţerilor activi.
Grefierii de la instanţele şi parchetele militare se vor numi, de regula, din rindul subofiţerilor activi.

Art. 34 - Numirea personalului prevăzut în capitolul de faţa se face de către preşedintele Curţii Militare de Apel, respectiv de prim-procurorul parchetului Curţii Militare de Apel.

Art. 35 - Organizarea şi funcţionarea compartimentelor auxiliare ale instanţelor şi parchetelor militare, atribuţiile acestora, precum şi răspunderea disciplinară a personalului compartimentelor respective se stabilesc prin regulament aprobat de ministrul justiţiei, avîndu-se în vedere şi reglementările specifice din Ministerul Apărării Naţionale.

Capitolul 8 - Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 36 - Numărul total al magistraţilor militari, precum şi al personalului auxiliar, administrativ şi de serviciu de la instanţele şi parchetele militare se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, facuta cu avizul ministrului apărării naţionale.
Personalul necesar pentru fiecare instanţa şi parchet militar, corespunzător volumului de activitate, se stabileşte de către ministrul justiţiei.

Art. 37 - Din Consiliul Superior al Magistraturii face parte şi un magistrat militar, în cadrul numărului prevăzut de Legea pentru organizarea judecătorească.

Art. 38 - Mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcţionarii instanţelor şi parchetelor militare, precum şi drepturile materiale şi băneşti ale personalului acestora se asigura de Ministerul Apărării Naţionale.
Anual, începând cu exerciţiul bugetar 1993, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apărării Naţionale fondurile necesare pentru organizarea şi funcţionarea instanţelor şi parchetelor militare prevăzute în prezenta lege.

Art. 39 - Instanţele şi parchetele militare dispun de poliţia militară pusă în serviciul lor de Ministerul Apărării Naţionale în mod gratuit. Necesarul de personal de poliţie militară va fi stabilit de Guvern, la propunerea comuna a ministrului justiţiei şi a ministrului apărării naţionale.
Poliţia militară pusă în serviciul instanţelor şi parchetelor militare este subordonata preşedinţilor sau prim-procurorilor acestora. Numărul personalului necesar pentru fiecare instanţa şi parchet va fi stabilit de ministrul justiţiei.
Paza sediilor instanţelor şi parchetelor militare se asigura de Ministerul Apărării Naţionale în mod gratuit.

Art. 40 - Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.
Dispoziţiile privind compunerea şi funcţionarea instanţelor şi parchetelor militare, admiterea în magistratura militară şi răspunderea disciplinară a magistraţilor militari se vor pune în aplicare la data de 1 iulie 1993.

Art. 41 - Până la 1 iulie 1993, Guvernul, consiliile judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, vor pune la dispoziţia Ministerului Apărării Naţionale localurile şi dotările suplimentare necesare funcţionarii instanţelor şi parchetelor militare organizate potrivit prevederilor prezentei legi.
Până la 1 iulie 1993, Ministerul Justiţiei va asigura, împreună cu Ministerul Apărării Naţionale, selecţionarea şi perfecţionarea personalului potrivit noilor structuri ale instanţelor şi parchetelor militare.

Art. 42 - Dispoziţiile art. 127-130 din Legea pentru organizarea judecătorească se aplică în mod corespunzător şi instanţelor şi parchetelor militare.

Art. 43 - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga prevederile referitoare la justiţia militară şi la procuratura militară din Legea nr. 58/1968 pentru organizarea judecătorească şi Legea nr. 60/1968 pentru organizarea şi funcţionarea procuraturii, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 30 iunie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
MARŢIAN DAN

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 30 iunie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN

București, 9 iulie 1993.
Nr. 54.

ANEXA
TRIBUNALELE ŞI PARCHETELE DE PE LÎNGĂ ACESTEA, LOCALITĂŢILE DE RESEDINTA ŞI CIRCUMSCRIPŢIILE LOR TERITORIALE
anexa-legea-nr-54-1993