Decret-lege nr. 90/1990 privind unele măsuri pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în România

Decret-lege nr. 90/1990 privind unele măsuri pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în România
EMITENT: CONSILIUL PROVIZORIU DE UNIUNE NAŢIONALA
Publicat în M.O. nr. 32 din 1 martie 1990

Consiliul Provizoriu de Uniune Naţionala decretează:

Art. 1 - Avocatura acorda asistenţa juridică persoanelor fizice şi juridice, în scopul apărării drepturilor şi intereselor legitime ale acestora, cu respectarea legii şi a ordinii de drept.
Pentru persoanele juridice române care au încadraţi jurisconsulti, asistenţa juridică potrivit alin. 1 se acordă numai cu aprobarea ministerelor şi celorlalte organe centrale în subordinea cărora se afla persoana juridică care solicită asistenţa.
Asistenţa juridică se realizează în condiţiile legii, prin acordarea de consultaţii şi întocmirea de cereri sau alte acte cu caracter juridic, prin apărarea şi, după caz, reprezentarea persoanelor fizice sau juridice asistate în toate fazele cauzelor judiciare şi arbitrale, precum şi prin susţinerea, cu mijloace juridice, a drepturilor şi intereselor legitime ale acestora, în raporturile cu organele puterii şi administraţiei de stat, a instituţiilor, întreprinderilor, oricăror organizaţii şi alte persoane fizice sau juridice române ori străine.

Art. 2 - Asistenţa juridică se acordă numai de avocaţi, în afară cazurilor prevăzute expres de lege.
În exercitarea profesiei avocatul se supune numai legii şi conştiinţei sale.
Pentru a fi asigurata exprimarea libera a opiniei apărării, avocaţii sînt proteguiti de lege în legătură cu exercitarea profesiei, în faţa organelor de jurisdicţie sau în legătură cu activitatea acestora şi în cadrul barourilor şi birourilor de avocaţi ca şi persoanele care îndeplinesc funcţii ce implica exerciţiul autorităţii de stat, fără a fi asimilaţi cu funcţionarii sau alţi salariaţi.

Art. 3 - Avocatura este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei profesiei.
Uniunea avocaţilor din România este formată din toţi avocaţii înscrişi în barouri şi are sediul în Bucureşti.
Baroul este constituit pe judeţ sau municipiul Bucureşti şi are sediul în oraşul de reşedinţa al judeţului, respectiv în Bucureşti.
Organele avocaturii sînt Congresul avocaţilor din România, Consiliul Uniunii avocaţilor din România, Comisia permanenta a uniunii, Preşedintele uniunii, Adunarea generală a baroului, Consiliul baroului şi Decanul baroului.
Uniunea avocaţilor din România şi barourile au personalitate juridică.

Art. 4 - Congresul avocaţilor din România este format din membrii consiliului uniunii, decanii barourilor şi cîte un delegat pentru 40 avocaţi din fiecare barou.
Primul congres de constituire este format din decanii barourilor şi delegaţii avocaţilor prevăzuţi la alin. 1.
Atribuţiile congresului sînt:
a) stabileşte liniile generale de dezvoltare a avocaturii şi de elaborare a proiectelor de acte normative privind profesia;
b) dispune măsuri de ordin general cu privire la conducerea şi administrarea avocaturii;
c) alege şi revoca membrii consiliului şi ai comisiei de cenzori ale uniunii.
Şedinţele congresului se ţin legal cu participarea a jumătate plus unu din numărul membrilor săi, iar hotărîrile sînt luate valabil cu majoritatea simpla a celor prezenţi.
Hotărîrile congresului sînt definitive şi obligatorii pentru toate organele avocaturii.
Congresul se întruneşte anual. Consiliul uniunii poate convoca congrese extraordinare cînd interese deosebite ale profesiei reclama aceasta.

Art. 5 - Consiliul Uniunii avocaţilor din România se compune din cîte un membru al barourilor cu mai puţin de 100 avocaţi, cîte 2 membri ai barourilor cu peste 100 avocaţi şi 7 membri ai baroului Bucureşti.
Membrii consiliului uniunii sînt aleşi în congres pe timp de 3 ani.
Consiliul uniunii se întruneşte cel puţin o dată la 2 luni şi are următoarele atribuţii:
a) alege preşedintele şi cei 3 vicepreşedinţi;
b) constituie comisia permanenta a uniunii;
c) dezbate şi aproba reglementările cu caracter intern privind exercitarea profesiei;
d) analizează deciziile comisiei permanente a uniunii şi ale consiliilor barourilor şi, dacă constata ca acestea nu sînt legale, le anulează;
e) numeşte şi revoca pe preşedinţii şi membrii consiliului de conducere, ai comisiei de cenzori şi ai Casei de asigurări a avocaţilor;
f) numeşte şi revoca pe membrii comisiilor de disciplina şi stabileşte modul de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplina şi procedura disciplinară;
g) numeşte şi revoca pe membrii comisiei de redactare a proiectului de lege privind profesia de avocat şi coordonează activitatea acestei comisii;
h) poate dizolva consiliile barourilor de avocaţi în cazul cînd activitatea acestor organe nu este conformă cu legea; în asemenea cazuri, numeşte un organ interimar care va funcţiona pînă la alegerea noului consiliu, ce trebuie să se facă în cel mult 3 luni de la data dizolvării;
i) stabileşte condiţiile de organizare a examenului de admitere şi definitivare în avocatura;
j) soluţionează cererile privind primirea sau reprimirea în avocatura, transferarea şi detasarea avocaţilor dintr-un barou în altul;
k) stabileşte modul de remunerare a activităţii avocaţilor, cu avizul organelor în drept;
l) stabileşte structura organizatorică, indicatorii economico-financiari şi salarizarea aparatului administrativ şi financiar al uniunii şi barourilor;
m) aproba bugetul uniunii şi stabileşte contribuţia barourilor la realizarea acestuia.
Şedinţele consiliului uniunii pot avea loc numai cu participarea a jumătate plus unu din numărul membrilor săi, iar hotărîrile se adoptă cu majoritatea simpla a membrilor prezenţi.

Art. 6 - Comisia permanenta a uniunii se compune din 11 membri, dintre care 5 din baroul Bucureşti.
Comisia permanenta are următoarele atribuţii:
a) îndrumă şi controlează activitatea avocaturii din România în vederea realizării sarcinilor acesteia şi aplicării întocmai a dispoziţiilor legale în legătură cu organizarea şi exercitarea profesiunii de avocat, în care scop emite instrucţiuni obligatorii pentru barourile de avocaţi;
b) exercita conducerea uniunii între şedinţele consiliului uniunii;
c) soluţionează, în calitate de for suprem în materie disciplinară, intimpinarile împotriva deciziilor comisiilor de disciplina şi poate lua singura orice măsură disciplinară;
d) poate acorda scutirea de examen juristilor care înainte de a cere primirea sau reprimirea în barou au avut o activitate profesională sau ştiinţifică meritorie şi continua pe tarimul muncii juridice;
e) stabileşte condiţiile de efectuare a stagiului şi de organizare a examenului de definitivat;
f) angajează personalul uniunii şi asigura executarea bugetului uniunii.
Şedinţele comisiei permanente pot avea loc numai cu participarea a jumătate plus unu din numărul membrilor săi, iar hotărîrile se adoptă cu majoritate de două treimi din voturile membrilor prezenţi.

Art. 7 - Preşedintele uniunii reprezintă avocatura română şi are următoarele atribuţii:
a) încheie contracte şi convenţii în numele uniunii, cu autorizarea comisiei permanente;
b) convoacă şi conduce şedinţele consiliului uniunii şi ale comisiei permanente;
c) ordonanţează cheltuielile bugetare ale uniunii.

Art. 8 - Consiliul baroului de avocaţi exercita conducerea baroului şi răspunde pentru activitatea sa faţă de adunarea generală, precum şi faţă de congres şi Consiliul Uniunii avocaţilor din România; de asemenea, ia măsurile necesare pentru ridicarea nivelului profesional al membrilor săi.

Art. 9 - Primirea sau reprimirea în baroul de avocaţi se face pe baza unui examen de admitere.
Avocaţii care şi-au întrerupt activitatea profesională, pentru motive de incompatibilitate, vor fi reprimiti în barou, la cerere, după încetarea incompatibilitatii.
În asemenea cazuri, timpul activităţii profesionale anterioare incompatibilitatii va fi socotit la vechimea în profesie.

Art. 10 - Sancţiunile disciplinare se aplică avocaţilor de către comisiile de disciplina de pe lîngă barourile din care fac parte.
Comisia de disciplina de pe lîngă barou se compune dintr-un preşedinte şi doi membri, numiţi de Consiliul Uniunii avocaţilor din România, dintre avocaţii baroului respectiv.

Art. 11 - Împotriva deciziilor pronunţate de comisiile de disciplina de pe lîngă barouri se poate face intimpinare la Comisia centrala de disciplina care funcţionează pe lîngă Consiliul Uniunii avocaţilor din România.
Comisia centrala de disciplina se compune dintr-un preşedinte şi doi membri, numiţi de consiliul uniunii dintre avocaţii baroului Bucureşti.

Art. 12 - De la data adoptării prezentului decret-lege se înlocuiesc, în cuprinsul Decretului nr. 281/1954, termenii de: Republica Socialistă România cu România, legalitate populara şi legalitate socialistă cu lege, colegiu de avocaţi cu barou, consiliul colegiului şi consiliu cu consiliul baroului de avocaţi, preşedintele colegiului de avocaţi cu decanul baroului, vicepreşedintele colegiului de avocaţi cu prodecanul baroului, biroul colectiv de asistenţa juridică cu birou de avocaţi, Ministerul Justiţiei şi ministrul justiţiei cu Comisia permanenta, Tribunalul Suprem cu Curtea Suprema de Justiţie, tribunal popular de raion, oraş şi raion de oraş cu judecătorie şi tribunale regionale cu tribunale.
Se exceptează de la prevederile alin. 1 art. 38 alin. 5 şi 6.

Art. 13 - Art. 1, 2, 5, 6, 10 alin. 1, prevederile de la lit. d) alin. 2 din art. 10, art. 11 alin. 2, capitolul III „Conducerea avocaturii”, art. 19-21, art. 22 alin. 2 şi 4, art. 24 alin. 3, art. 25, art. 26 alin. 3 şi 5, art. 41, art. 43 alin. 1 şi 2, art. 44 din Decretul nr. 281 din 21 iulie 1954 pentru organizarea şi exercitarea avocaturii, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare, se abroga.

Art. 14 - În termen de 15 zile de la adoptarea prezentului decret-lege se vor constitui organele Uniunii avocaţilor din România.

PREŞEDINTELE CONSILIULUI PROVIZORIU DE UNIUNE NAŢIONALA
ION ILIESCU

Bucureşti, 28 februarie 1990.
Nr. 90.