EMITENT: PARLAMENT
Publicat în M.O. nr. 235 din 27 septembrie 1996

Parlamentul României adopta prezenta lege.


Art. 1 - Animalele sălbatice de interes vinatoresc, cuprinse în anexele nr. 1 şi 2, denumite în prezenta lege vinat, împreună cu biomurile acestora, constituie fondul cinegetic al României.

Art. 2 - (1) Fondul cinegetic al României, resursa naturala de interes naţional şi internaţional, este administrat şi gestionat în scopul conservării biodiversitatii faunei sălbatice, menţinerii echilibrului ecologic, exercitării vinatorii şi satisfacerii altor cerinţe social-economice.
(2) Vinatul este bun public de interes naţional.

Art. 3 - (1) Fondul cinegetic al României se compune din unităţi de gospodărire cinegetica, denumite fonduri de vinatoare, constituite pe toate categoriile de teren, indiferent de proprietar, şi astfel delimitate încât să asigure o cît mai mare stabilitate vinatului în cuprinsul acestora.
(2) Suprafaţa unui fond de vinatoare va fi de cel puţin 5.000 ha la cîmpie, 7.000 ha la deal şi 10.000 ha la munte.

Art. 4 - Gestionarea fondului de vinatoare se atribuie de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura organizaţiilor vinatoresti legal constituite din România, afiliate Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi din România, Regiei Naţionale a Pădurilor, unităţilor de cercetare ştiinţifică cu profil cinegetic din România, denumite, în sensul prezentei legi, gestionari ai fondurilor de vinatoare.

Art. 5 - (1) Organizaţiile vinatoresti, constituite pe principiul liberei asocieri a vinatorilor, sunt organizaţii non-profit, au personalitate juridică, patrimoniu distinct şi sunt reprezentate la nivel naţional şi internaţional de Asociaţia Generală a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi din România.
(2) Afilierea organizaţiilor vinatoresti la Asociaţia Generală a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi din România se face potrivit legii şi statutului acesteia.

Art. 6 - Exercitarea vinatorii se face în scop recreativ-sportiv, didactic sau de cercetare ştiinţifică, urmărindu-se ameliorarea calităţii vinatului.


Art. 7 - (1) Administrarea fondului cinegetic al României se realizează de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.
(2) În acest scop, în cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, se înfiinţează un organism distinct, specializat în domeniul cinegetic, cu structuri proprii în teritoriu.

Art. 8 - Autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura are următoarele atribuţii principale în domeniul cinegetic:
a) elaborează strategia privind fondul cinegetic al României;
b) adopta alte măsuri necesare, în acord cu dispoziţiile legale privind activitatea cinegetica;
c) stabileşte criteriile de atribuire a dreptului de gestionare a fondurilor de vinatoare, în vederea încheierii contractelor de gestionare de către structurile proprii din teritoriu;
d) stabileşte tarifele de atribuire a gestionării fondurilor de vinatoare şi nivelul tarifelor minime percepute cetăţenilor români şi turistilor străini pentru acţiuni de vinatoare în România;
e) aproba metodologia de evaluare a efectivelor de vinat şi de calcul al cotelor anuale de recolta;
f) stabileşte efectivele optime de vinat şi aproba cotele anuale de recolta, inclusiv a celor destinate vinatorilor cu turişti străini;
g) modifica, în situaţii justificate, perioadele legale de vinatoare pentru unele specii de vinat;
h) aproba propunerile de populare a fondurilor de vinatoare cu specii noi de vinat;
i) stabileşte, împreună cu reprezentanţii ministerelor de resort, măsurile necesare menţinerii echilibrului agrosilvocinegetic şi prevenirii pagubelor cauzate de vinat şi, prin vinatoare, culturile agricole, animalelor domestice şi fondului forestier;
j) tine evidenta evoluţiei efectivelor de vinat, a dinamicii recoltelor şi statistica trofeelor de vinat medaliabile;
k) asigura, din fondul de protecţie a vinatului, special constituit în acest scop, finanţarea acţiunilor de refacere a potenţialului cinegetic al unor fonduri de vinatoare;
l) avizează programele de învăţământ pentru disciplinele care au ca obiect de studiu vinatul şi vânătoarea şi aproba programele de cercetare ştiinţifică în domeniul cinegetic;
m) controlează activitatea cinegetica la toate nivelurile;
n) organizează direct şi coordonează activitatea de combatere a braconajului;
o) organizează sistemul informaţional în domeniul cinegetic;
p) avizează încadrarea personalului cu atribuţii de paza a fondurilor de vinatoare, pe baza criteriilor tehnico-profesionale;
r) stabileşte organizarea, funcţionarea şi atribuţiile structurilor proprii din teritoriu;
s) avizează, în condiţiile legii, înfiinţarea organizaţiilor vinatoresti;
t) realizează şi organizează, împreună cu Ministerul Justiţiei, atestarea experţilor tehnici în vinatoare. Atesta, prin structurile proprii din teritoriu, inspectorii voluntari de vinatoare;
u) stabileşte rasele de câini admise la vinatoare în România;
v) aproba propunerile de omologare şi de autorizare a armelor şi muniţiilor care se pot folosi la vinatoare în România;
z) ia orice alte măsuri necesare, în acord cu dispoziţiile legale privind activitatea cinegetica;
x) asigura programul colaborarilor internaţionale, cu referire specială la sistemul de protecţie, de schimburi şi dezvoltare cinegetica, la conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa.

Art. 9 - Se înfiinţează Consiliul Naţional de Vinatoare, organism de avizare şi consultare în domeniul cinegetic, pe lângă autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, compus din:
a) preşedintele Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi din România;
b) conducătorul organismului de specialitate din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura;
c) directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor;
d) trei reprezentanţi ai organizaţiilor vinatoresti din România, desemnaţi de Congresul vinatorilor şi pescarilor sportivi din România;
e) doi reprezentanţi ai organismului de specialitate din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura;
f) doi reprezentanţi ai Regiei Naţionale a Pădurilor;
g) un reprezentant al Academiei Române;
h) cîte un reprezentant din domeniile: învăţământ superior de profil, cercetare cinegetica, agricultura, finanţe, poliţie, audio-vizual, justiţie şi parchet.

Art. 10 - Consiliul Naţional de Vinatoare are următoarele atribuţii:
a) avizează propunerile de acte normative ale organismului specializat în domeniul cinegetic, prevăzut la art. 7 alin. (2), privind:
– strategia în domeniul protecţiei şi dezvoltării fondului cinegetic;
– criteriile de atribuire a dreptului de gestionare a fondurilor de vinatoare;
– modificarea perioadelor de vinatoare a unor specii de vinat;
– rasele de câini admise la vinatoare în România;
– omologarea şi autorizarea armelor şi muniţiilor care se pot folosi la vinatoare în România;
– metodologia de evaluare a efectivelor de vinat, de calcul al efectivelor optime şi al cotelor anuale de recolta; reglementările privind organizarea şi practicarea vinatorii;
b) propune măsuri de popularizare şi de cunoaştere a activităţii cinegetice, precum şi a strategiei adoptate în scopul menţinerii biodiversitatii faunei cinegetice, păstrării echilibrului ecologic şi exercitării rationale a vinatorii.

Art. 11 - (1) Consiliul Naţional de Vinatoare funcţionează pe baza regulamentului propriu de organizare, adoptat prin consensul membrilor săi, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2) Funcţia de membru al Consiliului Naţional de Vinatoare este onorifica şi da dreptul la indemnizaţie de transport şi la diurna pentru participarea la şedinţe.
(3) Secretariatul tehnic şi finanţarea activităţii Consiliului Naţional de Vinatoare se asigura de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.

Art. 12 - (1) Atribuirea dreptului de gestionare a fondurilor de vinatoare, în sensul prezentei legi, se face de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura prin structurile proprii din teritoriu, prevăzute la art. 7 alin. (2), pe termen de minimum 10 ani, cu respectarea dreptului de preemptiune a fostului gestionar.
(2) Pentru fondurile de vinatoare astfel atribuite se încheie contracte de gestionare.
(3) Fondul cinegetic al României, delimitat în fonduri de vinatoare, se atribuie după cum urmează:
– 30% unităţilor Regiei Naţionale a Pădurilor;
– 68% organizaţiilor vinatoresti legal constituite din România;
– 2% pentru protecţia fondului genetic al unor specii valoroase de vinat, precum şi pentru unităţile de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică cu profil cinegetic.
Aceste fonduri de vinatoare vor fi nominalizate de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura şi care va stabili regulamentul de gestionare a acestora.
(4) Contractele de gestionare se încheie între structurile menţionate la art. 7 alin. (2) şi gestionării nominalizaţi la art. 4.
(5) Fondurile de vinatoare atribuite organizaţiilor vinatoresti legal constituite din România şi rămase necontractate timp de 6 luni se atribuie Regiei Naţionale a Pădurilor.

Art. 13 - Persoanele juridice prevăzute la art. 12 alin. (3), care contractează spre gestionare fonduri de vinatoare, au obligaţia să asigure realizarea tuturor sarcinilor privind gospodărirea fondurilor de vinatoare şi a vinatului, stabilite prin contractul de gestionare, care va cuprinde următoarele obligaţii principale:
a) efectuează anual evaluarea efectivelor de vinat în conformitate cu instrucţiunile emise de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura;
b) urmăresc realizarea şi menţinerea efectivelor de vinat la nivelurile şi în structurile optime, stabilite;
c) urmăresc creşterea potenţialului biologic al vinatului, prin menţinerea sau îmbunătăţirea condiţiilor naturale de mediu referitoare la: hrana, apa, adapost şi liniste, precum şi la cultivarea suprafeţelor din fondul forestier, puse la dispoziţie în acest scop;
d) realizează şi menţin în stare de funcţiune construcţiile, instalaţiile şi amenajările vinatoresti necesare ocrotirii, îngrijirii şi pazei vinatului, precum şi exercitării vinatorii;
e) asigura prevenirea pagubelor cauzate de vinat şi prin vinatoare culturilor agricole, animalelor domestice şi fondului forestier şi răspund de pagubele produse acestora, indiferent de forma de proprietate;
f) iau măsuri pentru prevenirea şi combaterea epizootiilor la vinat.

Art. 14 - (1) Vinatul dobândit, în limitele cotelor de recolta aprobate şi ale normelor tehnice privind organizarea şi practicarea vinatorii, se valorifica de gestionarul fondului de vinatoare, în condiţiile legii.
(2) Vinatul găsit mort şi coarnele lepadate de cervide aparţin gestionarului fondului de vinatoare.

Art. 15 - (1) Autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, împreună cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei vor elabora norme privind protecţia culturilor agricole, silvice şi a animalelor domestice împotriva pagubelor care pot fi cauzate de vinat.
(2) Răspunderea civilă pentru pagubele cauzate de vinat revine gestionarului fondului de vinatoare şi, pentru cele cauzate de vinatul din speciile strict protejate, autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, în măsura în care nu şi-au îndeplinit obligaţiile privind prevenirea şi limitarea producerii acestora şi numai în condiţiile în care deţinătorul bunurilor astfel prejudiciate face dovada îndeplinirii obligaţiilor ce îi revin pentru paza acestora.
(3) Pentru pagubele produse de vinatul din speciile strict protejate, despăgubirile se suporta, în primul rind, din fondul de protecţie a vinatului.
(4) Despăgubirile se stabilesc, în condiţiile legii, la cererea persoanei pagubite, depusa în termen de 3 zile de la data când persoana pagubita a constatat producerea pagubei, de către o comisie compusa din: reprezentantul administraţiei publice locale, împuternicitul gestionarului fondului de vinatoare şi persoana pagubita, care încheie în acest scop un act constatator.
(5) În caz de neprezentare a împuternicitului gestionarului fondului de vinatoare, în termen de 48 de ore de la anunţarea sa, constatarea şi stabilirea pagubelor se vor putea face de către reprezentantul administraţiei publice locale, persoana pagubita şi în prezenta a doi martori.
(6) Litigiile se soluţionează de către instanţele judecătoreşti.
(7) Pagubele cauzate de vinat şi prin vinatoare, precum şi cuantumul despăgubirilor se expertizeaza de către experţii tehnici de vinatoare.

Art. 16 - (1) Deţinătorii, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se arondeaza fonduri de vinatoare, persoane fizice sau juridice, sunt obligaţi să permită exercitarea vinatorii, aplicarea măsurilor de protecţie a vinatului, precum şi amplasarea instalaţiilor şi amenajărilor vinatoresti provizorii, fără ca prin acţiunile respective să se dăuneze folosinţei de baza a terenurilor.
(2) Deţinătorii terenurilor sunt obligaţi sa ia măsurile prevăzute de lege pentru protecţia vinatului şi a mediului sau de viaţa şi răspund pentru pagubele produse acestuia prin acţiuni ilicite.
(3) Pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2), deţinătorii terenurilor pe care se arondeaza fonduri de vinatoare sunt în drept sa beneficieze direct, în cazul proprietăţilor mai mari de 100 ha, şi indirect, prin bugetele locale, în cazul proprietăţilor mai mici de 100 ha, de 25% din cuantumul tarifelor de atribuire a gestionării fondurilor de vinatoare pe anul în curs.
(4) Prin excepţie de la prevederile alineatului precedent, Regia Naţionala a Pădurilor va incasa direct 75% din cuantumul tarifelor de atribuire a gestionării fondurilor de vinatoare, corespunzătoare suprafeţei pădurilor statului, asigurind însă, gratuit, pentru hrana vinatului, teren liber de vegetaţie forestieră, în suprafaţa de minimum 1 ha la 1.000 ha de padure, în zona de munte; 2 ha la 1.000 ha de padure, în zona de deal, şi 5 ha la 1.000 ha de padure, în zona de cîmpie.

Art. 17 - (1) Cheltuielile autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, aferente activităţii cinegetice, sunt suportate de la bugetul de stat şi din fondul de protecţie a vinatului.
(2) Fondul de protecţie a vinatului este constituit din următoarele surse:
a) venituri realizate din atribuirea gestionării fondurilor de vinatoare;
b) despăgubiri pentru daunele aduse fondului cinegetic prin fapte ilicite, în situaţia în care nu a fost afectată cota de recolta;
c) donaţii şi sponsorizări;
d) alte venituri.
(3) Fondul de protecţie a vinatului se administrează de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura şi se utilizează pentru:
a) acţiunile de refacere a potenţialului biogenic al unor fonduri de vinatoare, combaterea unor epizootii la vinat;
b) organizarea, desfăşurarea şi stimularea activităţii de combatere a braconajului;
c) stimularea inspectorilor voluntari de vinatoare;
d) organizarea, desfăşurarea şi participarea la acţiuni ştiinţifice şi de reprezentare la nivel naţional şi internaţional în domeniul cinegetic;
e) finanţarea unor proiecte, studii şi cercetări în domeniul cinegetic;
f) finanţarea unor acţiuni de pregătire profesională în domeniul cinegetic.


Art. 18 - (1) Gestionării fondurilor de vinatoare sunt obligaţi să asigure paza şi ocrotirea vinatului.
(2) Ocrotirea şi paza vinatului se asigura prin:
a) personal de specialitate;
b) inspectori voluntari de vinatoare.
(3) Personalul prevăzut la alin. (2) lit. a) este dotat, în condiţiile legii, cu armament şi echipament corespunzător.
(4) Personalul prevăzut la alin. (2) lit. a) şi b) este asimilat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu personalul care îndeplineşte o funcţie ce implica exerciţiul autorităţii publice.
(5) Numărul personalului de paza a vinatului, prevăzut la alin. (2) lit. a), va fi de cel puţin unu pentru fiecare fond de vinatoare.

Art. 19 - (1) În scopul conservării biodiversitatii faunei sălbatice, animalele de interes vinatoresc, inclusiv cele pradatoare, se vânează numai în limitele cotei de recolta aprobate şi ale reglementărilor tehnice privind organizarea şi practicarea vinatorii, iar pisicile şi ciinii salbatici sau hoinari se combat fără restrictii.
(2) În sensul prezentei legi, se considera câini hoinari sau salbataciti şi, respectiv, pisici hoinare sau salbatacite, acele animale care nu poarta jujeu sau un semn de identificare, se găsesc în fondurile de vinatoare la o distanta mai mare de 200 m de asezarile omeneşti şi ai căror deţinători, în momentul observarii, nu pot fi identificati.

Art. 20 - (1) Pentru protecţia şi înmulţirea unor specii valoroase de vinat se pot înfiinţa, cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, crescatorii de vinat, destinate popularilor, în care, prin tehnologii adecvate, se asigura păstrarea caracterului salbatic şi adaptabilitatea acestuia la condiţiile de mediu natural.
(2) Crescatoriile de vinat, a căror producţie este destinată exclusiv consumului, se înfiinţează cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura.

Art. 21 - Popularea cu specii noi de vinat a fondurilor de vinatoare se face în baza unor studii şi cercetări de specialitate, aprobate de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.

Art. 22 - (1) Capturarea vinatului viu pentru repopulari este admisă, în limitele cotei de recolta aprobate şi a reglementărilor tehnice privind organizarea şi practicarea vinatorii, prin metode care nu vătăma animalul capturat şi numai sub directa îndrumare a personalului de specialitate.
(2) Capturarea vinatului în scop de cercetare ştiinţifică şi pentru repopulari se poate face şi în perioadele în care vânătoarea este interzisă sau asupra speciilor strict protejate, cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura.

Art. 23 - În scopul ocrotirii şi gospodăririi rationale a vinatului se interzic:
a) popularea fondurilor de vinatoare cu vinat bolnav, debil, degenerat sau din crescatoriile de vinat destinate exclusiv consumului;
b) tulburarea în mod nejustificat a liniştii vinatului în perioadele de înmulţire şi de creştere a puilor;
c) pasunatul în pădurile statului, precum şi înfiinţarea, întreţinerea şi recoltarea culturilor agricole fără asigurarea protecţiei vinatului;
d) ţinerea în captivitate a animalelor sălbatice, precum şi înfiinţarea de crescatorii de vinat şi complexe de vinatoare, inclusiv de interes comercial, fără autorizare din partea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura;
e) distrugerea sau degradarea instalaţiilor vinatoresti de orice fel, a tablitelor indicatoare şi a culturilor pentru vinat;
f) lăsarea liberă sau purtarea, pe fondurile de vinatoare, a câinilor, inclusiv a celor de paza şi agrement, altfel decît în lesa, nevaccinati şi nedehelmintizati;
g) insotirea turmelor şi cirezilor, pe fondurile de vinatoare, de câini, fără jujeu reglementat de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, nevaccinati, nedehelmintizati şi în număr mai mare de trei în zona de munte, de doi în zona de deal şi de unu la cîmpie;
h) mutarea, distrugerea sau sustragerea momelilor, nadelor şi hranei destinate vinatului;
i) arderea stufului, tufarisurilor şi miristilor fără avizarea scrisă prealabilă a gestionarului fondului de vinatoare;
j) deteriorarea cuiburilor sau culegerea oualor pasarilor sălbatice;
k) însuşirea, fără acordul persoanei juridice care gestionează fondul de vinatoare, a vinatului găsit mort, accidentat sau bolnav şi a coarnelor lepadate de cervide;
l) naturalizarea animalelor sălbatice aflate sub protecţie sau strict protejate ori naturalizate în scop de comercializare sau de prestare de servicii a acestora, fără autorizarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura;
m) scoaterea din ţara a trofeelor de vinat medaliabile, fără aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, şi a celorlalte trofee, fără documente legale de provenienţă, fără fişa de evaluare sau alte documente prevăzute în convenţiile internaţionale;
n) depozitarea în teren sau utilizarea în combaterea dăunătorilor vegetali şi animali ai culturilor agricole şi silvice a substanţelor chimice toxice pentru vinat, fără luarea măsurilor de protecţie a acestuia;
o) lăsarea în libertate, în scopul salbaticirii, a pasarilor şi animalelor domestice;
p) producerea, procurarea, comercializarea şi deţinerea curselor de orice fel destinate capturării sau uciderii vinatului, fără aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura.


Art. 24 - (1) Prin vinatoare, ca acţiune, se înţelege căutarea, stârnirea, urmărirea, haituirea, ranirea, uciderea sau capturarea vinatului sau orice alta activitate care are ca scop dobindirea acestuia.
(2) Vânătoarea este permisă la speciile de vinat, în condiţiile, în locurile, în perioadele şi cu mijloacele stabilite potrivit prezentei legi.
(3) În situaţii de excepţie, motivate de menţinerea biodiversitatii faunei sălbatice şi păstrarea echilibrului ecologic, autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura poate stabili restrictia sau extinderea perioadei de vinatoare la unele specii de vinat.

Art. 25 - (1) Vânătoarea se exercită numai de către vinatori, posesori de permise de vinatoare, vizate anual, şi de autorizaţii eliberate de gestionarul fondului de vinatoare, în limitele cotei de recolta şi a reglementărilor tehnice privind organizarea şi practicarea vinatorii.
(2) Prin excepţie de la prevederile alineatului precedent, pot exercita vânătoarea, numai pe bază de autorizaţii de vinatoare eliberate de gestionarul fondului de vinatoare, următoarele categorii de persoane:
a) elevii şi studenţii din unităţile de învăţământ abilitate, în care se studiază în cadrul programului de instruire, ca disciplina, vinatul şi vânătoarea şi numai pe fondurile de vinatoare destinate acestui scop;
b) personalul tehnic de specialitate, angajat al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, al Regiei Naţionale a Pădurilor, al Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi din România şi al gestionarilor fondurilor de vinatoare, dar numai în limita atribuţiilor de serviciu;
c) cetăţenii străini, care fac dovada calităţii de vinator în ţara de domiciliu, ca invitaţi, pe bază de reciprocitate, sau contra cost, şi sub răspunderea directa a gestionarului fondului de vinatoare, dar numai în limita a 30% din cota de recolta aprobată pentru sezonul de vinatoare.

Art. 26 - (1) Permisele de vinatoare se eliberează de către organizaţiile vinatoresti, legal constituite, solicitanţilor cu cetăţenie română şi rezidenţilor în România care au împlinit vârsta de 18 ani, au efectuat un an stagiatura şi au absolvit examenul de vinator, susţinut în faţa unei comisii de examinare, constituită la nivel judeţean, la data stabilită anual de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.
(2) Din comisia de examinare fac parte doi reprezentanţi ai autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, doi reprezentanţi ai Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi din România şi un reprezentant al instituţiilor de învăţământ superior de specialitate.
(3) Examenele se organizează anual, în condiţiile stabilite potrivit prezentei legi.
(4) Permisul de vinatoare nu poate fi obţinut de persoanele care, potrivit legii, nu au dreptul la permis de port-arma şi nici de cele care, în ultimii 3 ani, au fost sancţionate pentru săvârşirea vreunei contravenţii prevăzute de prezenta lege.
(5) Permisul de vinatoare se va retrage şi se va anula persoanelor care, după obţinerea acestuia, se constată că se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la alin. (4), precum şi persoanelor care refuza să se legitimeze la cererea personalului cu atribuţii legale să constate contravenţii şi infracţiuni în domeniul cinegetic sau care se sustrag controlului acestuia. Retragerea şi anularea permisului de vinatoare se aduc la cunoştinţa organizaţiilor vinatoresti legal constituite, din România, interesate prin publicarea oficială a listelor acestora.
(6) Formularele permiselor de vinatoare sunt documente cu regim special, emise şi inseriate de către Asociaţia Generală a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi din România, conform modelului şi reglementările emise de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura şi puse la dispoziţia organizaţiilor vinatoresti legal constituite.

Art. 27 - (1) Formularele autorizaţiilor individuale sau colective de vinatoare sunt documente cu regim special, emise şi inseriate de către Asociaţia Generală a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi din România şi, respectiv, de Regia Naţionala a Pădurilor, conform modelului şi reglementărilor emise de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1) pot fi obţinute şi folosite de gestionării fondurilor de vinatoare, în condiţiile stabilite prin reglementările referitoare la organizarea şi practicarea vinatorii, elaborate de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura.

Art. 28 - În rezervaţiile cinegetice naturale, vânarea şi capturarea unor specii de vinat, în scopul ameliorării sau reducerii efectivelor acestora, se pot face şi în perioadele în care vânătoarea este interzisă, prin mijloace interzise sau asupra speciilor strict protejate, cu aprobarea expresă a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura.

Art. 29 - (1) Mistretii şi vulpile care produc pagube, după caz, culturilor agricole, silvice, animalelor domestice sau altor specii de vinat se pot vina la pinda şi în afară perioadei legale de vinatoare, pe baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura.
(2) Ursii, râşii, lupii, vidrele, nurcile şi hamsterii se pot vina numai cu aprobarea şi în condiţiile stabilite de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte.

Art. 30 - Vinatul impuscat sau capturat se transporta numai însoţit de documentele legale de provenienţă şi de alte documente prevăzute de legislaţia în vigoare.

Art. 31 - (1) În afară perioadei legale de vinatoare, vânzarea, cumpărarea şi transportul vinatului aflat sub protecţie sunt interzise.
(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) vinatul congelat în sezonul de vinatoare, precum şi cel impuscat în condiţiile art. 28 şi 29.

Art. 32 - În scopul exercitării vinatorii în condiţii de etica vânătorească şi de protecţie a vinatului, sunt interzise:
a) nerealizarea sau depăşirea cotei de recolta aprobate, fără motive justificate;
b) vânătoarea pe alt fond de vinatoare decît cel pe care vânătorul este autorizat sa vâneze;
c) urmărirea vinatului rănit pe alt fond de vinatoare, fără acordul gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond cu arma de vinatoare neinchisa în toc;
d) utilizarea steguletelor şi gardurilor pentru dirijat vinatul, precum şi a detectoarelor de animale;
e) vânarea cerbilor, capriorilor, caprelor negre, muflonilor, mistretilor şi ursilor, prin utilizarea altor cartuse decît a celor cu proiectile unice, a căror mărime este prevăzută prin reglementările tehnice emise de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura;
f) vânarea iepurilor, fazanilor sau potirnichilor la hranitori ori în timpul de la apusul soarelui până cu o ora înainte de rasarit;
g) vânarea cerbilor, capriorilor şi caprelor negre la hranitori, la sararii, la goana sau cu câini gonitori;
h) vânarea ursilor la birlog ori din observatoare complet închise;
i) vânarea pasarilor de balta în apropierea gurilor de apa, pe timp de inghet global, precum şi vânarea puilor nezburatori ai acestora;
j) vânarea cu alţi câini decît cu cei din rasele admise la vinatoare de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura şi autorizaţi de gestionarul fondului de vinatoare;
k) folosirea la vinatoare a armelor automate, a armelor semiautomate cu mai mult de doua cartuse în magazie, a celor care nu produc zgomot, a celor cu percutie pe rama, precum şi a altor arme şi muniţii care nu sunt omologate şi autorizate pentru vinatoare în România de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura;
l) utilizarea animalelor vii, orbite sau mutilate, ca atrape, precum şi a inregistratoarelor de sunet;
m) utilizarea surselor luminoase artificiale, a dispozitivelor pentru iluminarea tintelor, a dispozitivelor de ochire cuprinzând convertizoare sau amplificatoare electronice de imagine pentru tirul de noapte, a oglinzilor şi a altor obiecte orbitoare;
n) urmărirea vinatului şi exercitarea vinatorii din autovehicule;
o) gazarea şi afumarea vizuinilor, fără aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura;
p) utilizarea momelilor otravitoare sau tranchilizante şi odorivectorilor, fără aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura;
r) comercializarea, de către persoane fizice, a vinatului sau a trofeelor de vinatoare;
s) fabricarea, comercializarea, deţinerea şi utilizarea pentru vinatoare a alicelor cu diametru mai mare de 5 mm;
t) utilizarea curentului electric, aparaturii electronice capabile sa ucida, explozibililor, curselor şi capcanelor de orice fel, otravurilor, narcoticelor şi armelor neomologate pentru vinatoare în România.


Art. 33 - Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea, după caz, disciplinară, contravenţională, civilă sau penală.

Art. 34 - (1) Constituie infracţiune de braconaj şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 3 ani sau cu amendă de la 5.000.000 lei la 25.000.000 lei căutarea, urmărirea, haituirea, uciderea, ranirea sau capturarea vinatului sau orice alta activitate având drept scop dobindirea acestuia, dacă fapta a fost săvârşită:
a) fără permis de vinatoare şi autorizaţie legală sau, după caz, fără autorizaţie legală;
b) asupra animalelor a căror vinare este interzisă sau în perioade în care, potrivit legii, vânarea lor nu este permisă;
c) noaptea, prin utilizarea autovehiculelor şi farurilor sau dispozitivelor care permit ochirea şi tragerea pe intuneric;
d) prin utilizarea curentului electric, explozibililor, otravurilor, narcoticelor, aparaturii electronice, a capcanelor care pun în pericol viaţa oamenilor şi a animalelor, a armelor, altfel decît ţinute în mina, şi a altor arme decît cele omologate pentru vinatoare în România.
(2) Faptele prevăzute la alineatul precedent se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 5 ani, dacă au fost săvârşite:
a) în timpul nopţii, cu excepţia speciilor de vinat la care vânătoarea este permisă şi în asemenea condiţii;
b) de doua sau mai multe persoane împreună;
c) de o persoană cu atribuţii de serviciu sau atribuţii publice în domeniul vinatorii, precum şi de reprezentanţii persoanelor juridice care au în obiectul de activitate ocrotirea vinatului sau vânătoarea.

Art. 35 - (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 2 ani sau cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei:
a) scoaterea din ţara a trofeelor de vinat sau a vinatului viu, fără respectarea dispoziţiilor legale;
b) eliberarea şi folosirea permiselor sau a autorizaţiilor de vinatoare, în alte condiţii decît cele prevăzute la art. 26 şi 27.
(2) Tentativa se pedepseşte.

Art. 36 - (1) Bunurile care au servit sau care au fost destinate sa servească la săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 34 se confisca.
(2) Trofeele de vinat şi vinatul care fac obiectul infracţiunilor prevăzute la art. 34 şi 35 se confisca.

Art. 37 - (1) Permisul de vinatoare al celui care a savirsit una dintre faptele prevăzute la art. 34 şi 35 se retrage şi se anulează, în condiţiile legii, de către unitatea care l-a eliberat.
(2) Agentul constatator este obligat, în asemenea cazuri, sa retina permisul de vinatoare al infractorului şi sa-l transmită imediat unităţii care l-a eliberat.

Art. 38 - Constatarea faptelor ce constituie infracţiunile prevăzute la art. 34 şi 35 se face în afară organelor de urmărire penală şi de către personalul organismului specializat prevăzut la art. 7 alin. (2), de către personalul salariat, cu atribuţii de ocrotire a vinatului, al persoanelor juridice care gestionează fonduri de vinatoare, precum şi de alt personal de specialitate împuternicit în acest scop de către conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura.

Art. 39 - (1) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, sunt considerate infracţiuni şi se sancţionează după cum urmează:
a) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 16 alin. (1) şi (2), cu amendă de la 240.000 lei la 500.000 lei;
b) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 23 lit. a), b), c), e), f), g), i), j), k), o), p) şi la art. 32 lit. j), cu amendă de la 400.000 lei la 1.500.000 lei;
c) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 23 lit. h), n) şi la art. 32 lit. c), e), f), g), h), i), l), n), o), cu amendă de la 1.000.000 lei la 4.000.000 lei;
d) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 23 lit. d), l), la art. 30, art. 31 alin. (1) şi la art. 32 lit. a), b), d), r) şi s), cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.
(2) În toate cazurile, permisul de vinatoare al celui care a savirsit una dintre faptele prevăzute la alin. (1) va fi reţinut de către agentul constatator şi va fi transmis imediat unităţii care l-a emis.
(3) Cuantumul amenzilor prevăzute la art. 34, 35 şi 39 şi al despăgubirilor se reactualizează prin hotărâri ale Guvernului.

Art. 40 - (1) Constatarea faptelor ce constituie contravenţiile prevăzute la art. 39 se face, în afară personalului de specialitate menţionat la art. 38, de ofiţerii şi subofiterii de poliţie.
(2) O dată cu constatarea contravenţiei, agentul constatator aplica şi amenda.

Art. 41 - (1) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a amenzii se poate face plîngere, în termen de 15 zile de la data comunicării.
(2) Plîngerea se soluţionează de către judecătoria în a carei raza teritorială a fost săvârşită contravenţia.

Art. 42 - (1) Persoanele împuternicite să constate infracţiunile prevăzute la art. 34 şi 35, precum şi contravenţiile prevăzute la art. 39, sunt asimilate, în exercitarea atribuţiilor ce decurg din împuternicire, personalului care îndeplineşte o funcţie ce implica exerciţiul autorităţii publice.
(2) Procesele-verbale încheiate de persoanele prevăzute la alin. (1) se trimit, în cazul infracţiunilor, în termen de maximum 30 de zile, organelor de urmărire penală, iar în cazul contravenţiilor, unităţii de care aparţine agentul constatator.

Art. 43 - Contravenţiilor prevăzute la art. 39 le sunt aplicabile dispozitile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, în măsura în care prezenta lege nu dispune altfel.

Art. 44 - (1) Cuantumul despăgubirilor pentru pagubele cauzate prin fapte ce constituie infracţiuni sau contravenţii, în sensul prezentei legi, se stabileşte potrivit anexelor nr. 1 şi 2.
(2) Despăgubirile pentru daunele produse fondului cinegetic se încasează de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura şi de către gestionării fondurilor de vinatoare, precum şi prin intermediul direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti şi revin autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura sau, după caz, gestionarilor fondurilor de vinatoare.
(3) Despăgubirile încasate se utilizează potrivit prevederilor art. 17 alin. (3).


Art. 45 - Animalele sălbatice din grădinile zoologice, cele deţinute sau folosite legal în scopuri artistice, precum şi cele din crescatoriile de vinat autorizate nu sunt supuse dispoziţiilor prezentei legi.

Art. 46 - Delimitarea fondului cinegetic al României în fonduri de vinatoare sau reactualizarea limitelor acestora se face în condiţiile prezentei legi de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, cu respectarea principiului continuităţii.

Art. 47 - (1) Atribuirea gestiunii fondurilor de vinatoare se face în maximum 2 ani de la publicarea în Monitorul Oficial al României a prezentei legi.
(2) Contractele de dare în folosinţă a fondurilor de vinatoare, încheiate în baza Legii nr. 26/1976 privind economia vinatului şi vânătoarea, rămân valabile până la încheierea contractelor de gestionare a fondurilor de vinatoare cu persoanele juridice cărora li s-a atribuit gestionarea fondurilor de vinatoare respective, în baza prezentei legi, dar nu mai mult de 2 ani.
(3) Bunurile patrimoniale ale vechilor deţinători, existente pe fondurile de vinatoare, se pot prelua, prin cumpărare, de noii deţinători, pe baza protocoalelor încheiate în acest scop, în condiţiile stabilite între părţi.

Art. 48 - Asociaţia Generală a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi din România îşi va adapta statutul propriu la prevederile prezentei legi, dar nu mai tirziu de un an de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României.

Art. 49 - Autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura poate aviza utilizarea pentru ocrotirea vinatului şi paza fondurilor de vinatoare, în afară specialiştilor în domeniul cinegetic, şi a altor persoane, cu condiţia ca acestea sa promoveze un examen de specialitate.

Art. 50 - (1) În scopul administrării şi gestionării fondului cinegetic într-o conceptie unitară, autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura va elabora şi va aproba, în condiţiile prezentei legi, regulamente, instrucţiuni şi reglementări tehnice.
(2) Actualele regulamente, instrucţiuni şi norme tehnice privind vinatul şi vânătoarea, emise în baza Legii nr. 26/1976, rămân valabile până la înlocuirea acestora, dar nu mai tirziu de 2 ani de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României.

Art. 51 - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege.

Art. 52 - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.
(2) Pe aceeaşi dată, Legea nr. 26/1976 privind economia vinatului şi vânătoarea, publicată în Buletinul Oficial nr. 99 din 12 noiembrie 1976, art. 7 din Legea nr. 81/1993 privind determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afară fondului forestier situate pe terenurile proprietate publică şi privată şi economiei vinatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 29 noiembrie 1993, art. 12 pct. 3, pct. 7 lit. a), b), c), pct. 14 lit. a), b), c), pct. 22 lit. a), b), c), pct. 23 şi 24 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei „Delta Dunării”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 7 decembrie 1993, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi, se abroga.

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 27 iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE SENATULUI
VALER SUIAN

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 27 iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
MARŢIAN DAN

Bucureşti, 23 septembrie 1996.
Nr. 103.

anexa-1-legea-nr-103-1996
anexa-1-legea-nr-103-1996