Legea nr. 48/1991 pentru completarea şi modificarea unor dispoziţii legale privind înfierea

Legea nr. 48/1991 pentru completarea şi modificarea unor dispoziţii legale privind înfierea
EMITENT: PARLAMENT
Publicat în M.O. nr. 147 din 17 iulie 1991

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Art. 1 - Legea nr. 11/90 privind încuviinţarea înfierii se modifica şi se completează astfel:

1. La articolul 1 se introduce un alineat nou, final, cu următorul cuprins:
„În cazul în care cel ce urmează a fi adoptat este cetăţean român cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, cererea adresată instanţei române este de competenţa Tribunalului municipiului Bucureşti.”

2. După articolul 1 se introduc articolele 1^1 şi 1^2, cu următorul cuprins:
„ART. 1^1 – În scopul supravegherii şi sprijinirii acţiunilor de ocrotire a minorilor prin adopţie şi al realizării cooperării internaţionale în aceasta materie, se înfiinţează ca organ guvernamental, Comitetul Roman pentru Adoptii.
Comitetul Roman pentru Adoptii colaborează cu autorităţi centrale din străinătate care au atribuţii în domeniul protecţiei copiilor şi al adopţiilor internaţionale, precum şi cu organizaţii autorizate de acestea, în orice probleme de interes reciproc în domeniul adopţiei.
Articolul 1^2 – Străinii sau cetăţenii români cu domiciliu sau reşedinţa în străinătate pot adopta numai copii aflaţi în evidenta Comitetului Roman pentru Adoptii şi care nu au putut fi încredinţaţi sau adoptati în ţara, în intervalul de cel puţin 6 luni de la luarea în evidenta.
De la prevederile alineatului precedent sînt exceptaţi soţul care adopta copilul celuilalt soţ, adoptatorii care sînt rude pînă la gradul al patrulea inclusiv cu unul dintre părinţii minorului sau care adopta persoane majore în condiţiile art. 67 din Codul familiei.”

3. Articolul 2 litera a) se modifica, avînd următorul cuprins:
„a) Acte privind adoptatul:
– certificat de naştere, în copie legalizată;
– certificatele de naştere şi, după caz, de căsătorie sau deces, ale părinţilor fireşti ai minorului, în copie legalizată;
– declaraţie autentificată de consimtamint la adopţie, data de părintele sau părinţii fireşti, tutore sau ocrotitorii legali, ori, după caz, avizul autorităţii tutelare;
– certificat medical privind starea de sănătate a minorului, eliberat, după caz, de policlinica judeteana, municipala sau sector;
– confirmarea Comitetului Roman pentru Adoptii ca minorul nu a putut fi încredinţat sau adoptat în ţara, în intervalul de cel puţin şase luni de la luarea în evidenta.”

4. Articolul 5 va avea următorul cuprins:
„ART. 5 – În cazul în care adoptia priveşte un copil pentru care este necesară punerea sub tutela, dar aceasta nu a fost încă instituită, instanţa judecătorească va incuviinta adoptia cu avizul autorităţii tutelare competente a întocmi ancheta socială.
În situaţiile prevăzute de art. 109 din Codul familiei, cînd copilul se afla într-o instituţie de ocrotire sau într-o unitate medico-sanitară, cererea de decădere a părintelui din drepturile părinteşti poate fi facuta şi de conducerea instituţiei sau unităţii.
În cazul copilului aflat într-o instituţie de ocrotire sau, după caz, într-o unitate medico-sanitară, părinţii pot declara în scris, în forma autentică, ca sînt de acord ca, după trecerea a şase luni de la data declaraţiei, acesta să fie adoptat de persoana aleasă de Comitetul Roman pentru Adoptii, fără a mai fi necesar un nou consimtamint al lor la adopţie.”

5. Alineatul 1 al articolului 7 se modifica şi va avea următorul cuprins:
„Instanţa se va pronunţa asupra cererii de încuviinţare a adopţiei prin hotărîre, avînd în vedere ca minorul să poată beneficia în ţara străină de garanţiile şi normele echivalente acelora existente în cazul unei adoptii naţionale.”

6. La articolul 7 se introduc doua alineate finale, cu următorul cuprins:
„În cazurile prevăzute de art. 1 alin. 4, întocmirea noului act de naştere al copilului adoptat, cu toate efectele filiaţiei fireşti, se va face de către primăria pe raza căreia îşi are domeniul sau reşedinţa adoptatul, iar în cazurile prevăzute de art. 1 alin. 5, de către Primăria sectorului 1 din municipiul Bucureşti.
Cetăţenia adoptatului este supusă legii cetateniei române.”

7. După art. 7 se introduc art. 7^1 şi 7^2, cu următorul cuprins:
„ART. 7^1 – Comitetul Roman pentru Adoptii, cu sprijinul reprezentantelor diplomatice şi consulare române şi alte cai admise de normele internaţionale, va depune diligenţele necesare pe lîngă autorităţile sau organizaţiile statului al cărui cetăţean a adoptat un copil român, pentru ca acesta sa beneficieze de garanţiile şi normele echivalente acelora existente în cazul unei adoptii naţionale.
Articolul 7^2 – Fapta părintelui, tutorelui sau ocrotitorului legal care pretinde sau primeşte, pentru sine sau pentru altul, bani ori foloase materiale în scopul adopţiei unui copil se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani.
Cu aceeaşi pedeapsa se sancţionează şi fapta persoanei care, în vederea obţinerii unui folos material necuvenit, intermediaza sau înlesneşte adoptarea unui copil.
Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confisca, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.”

Art. 2 - Cererile pentru încuviinţarea adopţiei, aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, vor fi soluţionate potrivit reglementării în vigoare la data introducerii cererii.

Art. 3 - Termenul de „înfiere” din Codul familiei şi din orice alte normative se înlocuieşte cu termenul de „adopţie”.

Art. 4 - Articolul 20 din Decretul nr. 278/1960 cu privire la actele de stare civilă se completează, după alin. 3, cu un aliniat nou, avînd următorul cuprins:
„Dispoziţiile alin. 3 referitoare la înscrierea, în actul de naştere întocmit ca urmare a încuviinţării adopţiei cu toate efectele filiaţiei fireşti, ca loc de naştere, a localităţii în care domiciliază cei care au adoptat, nu se aplică în cazul adopţiei unui copil cetăţean român de către un străin sau un cetăţean român cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.”

Art. 5 - Legea nr. 11/1990, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica, dîndu-se textelor o noua numerotare.

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 3 iulie 1991.
PREŞEDINTELE SENATULUI
academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU

Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 10 iunie 1991.
PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR
MARŢIAN DAN

În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României, promulgăm Legea pentru completarea şi modificarea unor dispoziţii legale privind înfierea şi dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
ION ILIESCU

Bucureşti, 16 iulie 1991.
Nr. 48.