EMITENT: PARLAMENT
Publicat în M.O. nr. 163 din 7 august 1991

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Art. 1 - Salarizarea personalului din organele puterii judecătoreşti, ale procuraturii, din notariatele de stat, laboratoarele de criminalistica, Direcţia generală a penitenciarelor şi unităţile acesteia se face ţinînd seama de rolul, importanţa şi răspunderea care revin în exercitarea fiecărei funcţii, potrivit anexelor nr. 1-7, care fac parte integrantă din prezenta lege.

Art. 2 - Salariile de baza pentru funcţiile de conducere şi funcţiile de execuţie de specialitate din Curtea Suprema de Justiţie sînt prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 3 - Salariile de baza şi indemnizaţiile pentru funcţiile de conducere din Procuratura Generală şi Ministerul Justiţiei sînt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 4 - Salariile funcţiilor de la instanţele judecătoreşti, unităţile de procuratura, notariatele de stat, laboratoarele de criminalistica, Direcţia generală a penitenciarelor şi unităţile acesteia sînt cuprinse în anexele nr. 3 – 7.

Art. 5 - Personalul militar din Ministerul Justiţiei, cu atribuţii în domeniul coordonării activităţii penitenciarelor, precum şi cel din Direcţia generală a penitenciarelor şi unităţile acesteia este salarizat potrivit prevederilor legale aplicabile militarilor din Ministerul de Interne.

Art. 6 - Salariile de baza pentru personalul de execuţie sînt diferenţiate pe funcţii şi, în cadrul fiecărei funcţii, pe grade sau trepte profesionale.
Salariile de baza pentru fiecare grad sau treapta sînt stabilite pe 3-4 gradatii.

Art. 7 - Salariile de baza pentru personalul de conducere sînt cele corespunzătoare funcţiei de execuţie, gradului sau treptei profesionale şi gradatiei în care este încadrat, la care se adauga o indemnizaţie de conducere, stabilită anual, care face parte din salariul de baza, diferenţiată în raport cu răspunderea funcţiei de conducere îndeplinite, precum şi cu ponderea muncii respective faţă de activitatea de execuţie pe care o realizează.

Art. 8 - Pentru rezultate deosebite în activitatea desfăşurată, personalul încadrat pe funcţii de specialitate poate primi un salariu de merit, mai mare cu pînă la 15% faţă de cel prevăzut la gradatia la care este încadrat.
Persoanele care beneficiază de salariu de merit şi nivelul concret al acestuia, în limita prevăzută la alin. 1, se stabilesc de colegiile organelor centrale, atît pentru personalul de specialitate din aparatul propriu, cît şi pentru cel din unităţile exterioare sau subordonate acestora, pe baza unor criterii elaborate în acest scop de fiecare dintre aceste organe.
Salariul de merit se poate acorda pentru cel mult 5% din numărul personalului de specialitate pe total minister sau organ central. Activitatea persoanelor respective se analizează în fiecare an şi în raport cu rezultatele obţinute se stabileşte menţinerea sau retragerea salariului de merit.

Art. 9 - Trecerea personalului în gradatia imediat superioară se face o dată pe an pentru întreg personalul, de regula la începutul anului bugetar, tinindu-se seama de calităţile personale concretizate în rezultatele obţinute în activitatea profesională, notate cu calificativul ” bine ” sau ” foarte bine „.
Vechimea minima necesară pentru trecerea la gradatia imediat superioară este de 2 ani. Fac excepţie de la aceasta prevedere persoanele încadrate ca debutant sau stagiar, la care vechimea minima pentru trecerea la gradatia imediat superioară este de 1 an.

Art. 10 - Avansarea personalului de specialitate, în grade sau trepte profesionale, se face prin examen, în condiţiile legii, în raport cu vechimea minima în specialitate, competenţa profesională şi rezultatele obţinute în activitate.
Încadrarea la avansare se face în toate cazurile la gradatia 1.
Vechimea minima în grad sau treapta profesională pentru avansarea în gradul sau treapta imediat superioară este de cel puţin 3 ani. Fac excepţie de la aceasta prevedere persoanele încadrate în funcţiile prevăzute cu salariul de debutant.
În mod excepţional, pentru persoane cu o competenţa profesională deosebită, vechimea minima prevăzută la alin. 2 poate fi redusă la jumătate.

Art. 11 - Activitatea profesională se apreciază anual cu calificativele: „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător” sau „slab”.

Art. 12 - Persoanele salarizate potrivit prevederilor prezentei legi beneficiază de un spor de vechime în munca de pînă la 15%, calculat la salariul de baza, corespunzător timpului efectiv lucrat în program normal de lucru, astfel:

Sporul de vechime în munca se plăteşte cu începere de la 1 al lunii următoare în care s-a împlinit vechimea în munca.
Sporul de vechime se ia în calcul la stabilirea pensiei şi a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă.

Art. 13 - Personalul din Direcţia generală a penitenciarelor şi unităţile acesteia beneficiază de sporuri pentru activităţi ce solicita o incordare psihică foarte ridicată sau se desfăşoară în condiţii deosebite de muncă.
Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporurilor şi condiţiile de acordare sînt prevăzute în anexele nr. 6 şi 7.

Art. 14 - Dispoziţiile legale cu privire la premii şi celelalte drepturi de personal, prevăzute pentru personalul din unităţile bugetare, se aplică în mod corespunzător.

Art. 15 - Premiul anual poate fi redus sau anulat în cazul salariaţilor care, în cursul anului, au desfăşurat o activitate profesională slabă sau necorespunzătoare, ori au savirsit abateri pentru care au fost sancţionaţi disciplinar.
Aceste drepturi se anulează în cazul salariaţilor care au savirsit fapte în legătură cu serviciul, pentru care au fost condamnaţi penal, sau care îi fac necorespunzatori funcţiei pe care o ocupa.

Art. 16 - Acordarea sporurilor şi premiilor pentru personalul din organele centrale, prevăzute de prezenta lege, se face în condiţiile stabilite de lege pentru personalul ministerelor şi altor organe centrale.

Art. 17 - Pe lîngă drepturile de salariu menţionate în prezenta lege, personalul din unităţile menţionate la art. 1 beneficiază şi de drepturile stabilite prin acte normative speciale.

Art. 18 - Salarizarea personalului de specialitate auxiliar de la Curtea Suprema de Justiţie şi Procuratura Generală este cea prevăzută în anexa nr. 3 pentru personalul instanţelor judecătoreşti şi al unităţilor de procuratura.

Art. 19 - Salarizarea personalului de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală se stabileşte prin asimilarea funcţiilor acestuia cu gradele profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, în raport cu vechimea în specialitate şi competenţa profesională, prin ordin al ministrului justiţiei şi, respectiv, al procurorului general.

Art. 20 - Salariile de baza pentru funcţiile de conducere şi de execuţie, altele decît cele de specialitate juridică şi auxiliare activităţii de judecată din Curtea Suprema de Justiţie, Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală, sînt cele stabilite pentru ministere şi alte organe centrale.

Art. 21 - Încadrarea judecătorilor la judecătorii şi tribunale, a procurorilor, notarilor, experţilor criminalisti şi executorilor judecătoreşti se face prin ordin al ministrului justiţiei şi, după caz, al procurorului general, iar a celuilalt personal de specialitate din unităţile de justiţie, procuratura şi notariate, de către preşedintele tribunalului, de procurorul şef al procuraturii judeţene sau a municipiului Bucureşti, respectiv de notarul şef al notariatului judeţean sau al municipiului Bucureşti, în condiţiile prezentei legi şi ale legilor de organizare.

Art. 22 - Judecătorii, procurorii şi notarii se încadrează pe grade profesionale I, II, III, IV şi V.
La tribunalele şi procuraturile judeţene şi ale municipiului Bucureşti se încadrează numai judecători şi, respectiv, procurori de grade profesionale I, II şi III.
Judecătorii şi procurorii stagiari, precum şi notarii debutanti, după promovarea examenului de definitivat, sînt încadraţi în gradul profesional V.
La numirea în funcţie şi stabilirea gradului profesional pentru judecătorii şi procurorii care nu au mai exercitat aceste funcţii şi provin din alte sectoare de activitate, vechimea în specialitate se majorează cu 3 ani.

Art. 23 - Încadrarea şi salarizarea experţilor criminalisti se fac pe trei grade profesionale.

Art. 24 - Numirea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de conducere la instanţele judecătoreşti şi unităţile de procuratura judeţene, ale municipiului Bucureşti şi locale se face dintre judecătorii şi procurorii de gradul I-IV, în funcţie de calităţile lor profesionale şi organizatorice, prin ordin al ministrului justiţiei şi, respectiv, al procurorului general.

Art. 25 - Numirea notarilor în funcţii de conducere la notariatele judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi la notariatele locale, se face indiferent de gradul acestora, în funcţie de calităţile lor profesionale, prin ordin al ministrului justiţiei. Judecătorii care sînt încadraţi ca notari pe grade profesionale pot fi numiţi notari şefi din momentul încadrării.

Art. 26 - În funcţiile de conducere de la Laboratorul central de expertize criminalistice şi laboratoarele interjudetene vor fi numiţi, prin ordin al ministrului justiţiei, experţi criminalisti, indiferent de grad, desemnaţi în funcţie de calităţile lor profesionale şi organizatorice.

Art. 27 - În unităţile prevăzute la art. 1 pot fi utilizate, în raport cu specificul unor activităţi, şi alte funcţii, cu niveluri de salarizare prevăzute de lege pentru unităţile bugetare.

Art. 28 - Personalul de specialitate trimis în străinătate, invitat pe contul organizaţiilor sau altor parteneri externi, pentru acţiuni ştiinţifice, culturale, artistice sau sportive, beneficiază în ţara de drepturile stabilite prin hotărîrea Guvernului pentru unităţile bugetare.
Pe postul celor trimişi în străinătate, potrivit alin. 1, pentru o perioadă mai mare de o luna, pot fi angajate, pe durata determinata, alte persoane, potrivit legii.

Art. 29 - La aplicarea prezentei legi se va proceda la reincadrarea întregului personal pe noile funcţii, grade şi trepte profesionale, precum şi pe gradatii, astfel ca noul salariu sa nu fie inferior salariului tarifar avut. La reincadrare se va ţine seama de competenţa profesională reflectată în rezultatele obţinute pînă la data reincadrarii, precum şi de nivelul de pregătire al fiecărei persoane.

Art. 30 - În legătură cu modul de aplicare a prevederilor prezentei legi, se pot face contestaţii, după caz, la Colegiul Curţii Supreme de Justiţie, al Ministerului Justiţiei sau la Procuraturii Generale, de către personalul încadrat de aceste organe, în termen de 5 zile de la data luării la cunoştinţa a măsurii. Contestaţiile se soluţionează în termen de 20 de zile.
Contestaţiile, formulate de personalul încadrat de conducerile tribunalelor şi celorlalte unităţi exterioare ale Ministerului Justiţiei sau ale procuraturii judeţene şi a municipiului Bucureşti se pot adresa comisiilor constituite în acest scop de Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală; prevederile alin. 1 se aplică în mod corespunzător.

Art. 31 - Salariile prevăzute de prezenta lege sînt brute şi impozabile, potrivit legii. Ele nu cuprind suma fixa acordată sub forma de indexare şi nici compensaţiile pentru creşterea preţurilor.

Art. 32 - Statele de personal ale unităţilor exterioare subordonate Ministerului Justiţiei şi Procuraturii Generale se aproba de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Economiei şi Finanţelor. Statele de funcţii pentru aceste unităţi se aproba de Ministerul Justiţiei şi, respectiv, Procuratura Generală.
Statul de funcţii al Curţii Supreme de Justiţie, întocmit potrivit prevederilor legale, se aproba de colegiul de conducere al curţii.
Statele de funcţii se întocmesc în limita posturilor aprobate, potrivit legii.

Art. 33 - Dispoziţiile prezentei legi intră în vigoare la data de 1 aprilie 1991, data pînă la care rămîn valabile reglementările privind salarizarea în vigoare la 1 martie 1991.
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 14/1990 privind salarizarea membrilor Curţii Supreme de Justiţie şi a aparatului acesteia, Decretul-lege nr. 140/1990 privind încadrarea şi salarizarea personalului din unităţile de justiţie şi procuratura, art. 7 din Hotărîrea Guvernului nr. 987/1990 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 25 iulie 1991.
PREŞEDINTELE SENATULUI
academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU

Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 26 iulie 1991.
PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR
MARŢIAN DAN

În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României, promulgăm Legea cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecătoreşti şi dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
ION ILIESCU

Bucureşti, 29 iulie 1991.
Nr. 52.





Salarii de baza pentru funcţiile de specialitate
anexa-3-legea-nr-52-1991 NOTĂ:
a) La numirea în funcţie şi stabilirea treptei profesionale pentru grefier şi secretar de procuratura pot fi luate în considerare perioadele lucrate în funcţii economice şi administrative şi, în acest caz, vechimea minima în specialitate, prevăzută în anexa, se majorează cu 3 ani.
b) Judecătorii şi procurorii stagiari pot fi trecuţi de la gradatia 1 la gradatia 2 după trecerea unei perioade de 1 an, cu îndeplinirea şi a celorlalte condiţii prevăzute de lege pentru acordarea gradatiei superioare.

Salarii de baza pentru funcţiile de specialitate
anexa-4-legea-nr-52-1991 NOTĂ:
Funcţia de secretar şef se poate folosi la notariatele se stat judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi la notariatele locale cu volum mare de activitate, stabilite de Ministerul Justiţiei.
În funcţia de secretar şef pot fi încadraţi numai secretari treapta I-II, ţinînd seama de calităţile lor profesionale şi organizatorice.

Salarii de baza pentru funcţiile de specialitate


1. Personalul civil din Direcţia generală a penitenciarelor este salarizat în condiţiile prevăzute de lege pentru aparatul ministerelor şi celorlalte organe centrale de stat.
Personalul civil din unităţile exterioare ale Direcţiei generale a penitenciarelor este salarizat potrivit prevederilor legale aplicabile în unităţile bugetare.
2. Salarizarea funcţiilor de specialitate specifice din Direcţia generală a penitenciarelor şi unităţile acesteia se face prin asimilare cu funcţiile de specialitate din aparatul ministerelor şi altor organe centrale şi, respectiv, din unităţile bugetare.
3. Personalul civil din Direcţia generală a penitenciarelor şi din unităţile acesteia beneficiază de o majorare a salariului de baza cu pînă la 25%.
Aceasta majorare face parte din salariul de baza.
4. Personalul didactic şi auxiliar didactic, precum şi personalul medico-sanitar din unităţile subordonate Direcţiei generale a penitenciarelor beneficiază de o majorare a salariului de baza cu pînă la 30%.
5. Personalul civil din Penitenciarul Poarta Alba şi Secţia Chilia Veche, din subordinea Penitenciarului Tulcea, beneficiază în continuare de indemnizaţia de 20% la salariul de baza, pentru prestarea serviciului în dispozitiv permanent de lupta.
6. Acordarea drepturilor prevăzute la pct. 4 şi 5 nu exclude majorarea salariului de baza stabilit la pct. 3.

1. Personalul militar care, pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, prestează, de regula, serviciul în timpul nopţii, are dreptul la un spor pentru munca de noapte de 15% care se calculează la solda de baza.
2. Subofiterii care asigura paza şi supravegherea detinutilor, retinutilor, arestatilor preventiv şi sanctionatilor cu închisoare contravenţională, precum şi minorilor internati în penitenciare, şcoli speciale de muncă şi reeducare, spitale penitenciare, în secţii (ateliere) de producţie, puncte de lucru sau în mijloace de transport au dreptul – pe timpul efectiv prestat în astfel de condiţii – la o indemnizaţie pentru paza şi supraveghere de 5% din solda de baza. Indemnizaţia de paza şi supraveghere se ia în calcul la stabilirea pensiei militare de stat şi a pensiei suplimentare.
3. Subofiterii de penitenciare care asigura, minimum 10 ore pe zi, paza detinutilor care muncesc, cărora nu li se poate compensa timpul prestat suplimentar cu timp liber corespunzător, au dreptul la o indemnizaţie de 5-15% din solda de baza, care se stabileşte prin ordin al ministerului justiţiei.
Pe timpul cît beneficiază de indemnizaţia prevăzută la alin. 1, subofiterii nu vor primi indemnizaţia prevăzută la pct. 2 pentru paza şi supravegherea detinutilor.
4. Subofiterii prevăzuţi la pct. 3, care aduc o contribuţie deosebită la realizarea şi depăşirea planului de venituri al unităţii, pot fi recompensati, la propunerea comandantilor de penitenciare, dintr-un fond de 0,5% calculat la fondul de salarii al subofiţerilor de penitenciare, care se constituie a dispoziţia Ministerului Justiţiei pentru Direcţia generală a penitenciarelor.
5. Subofiterii care au în primire cai sau cîini de serviciu au dreptul, pe o perioadă respectiva, la o indemnizaţie de 5% din solda de baza.