Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a României

Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a României
EMITENT: PARLAMENT
Publicat în M.O. nr. 126 din 9 iunie 1992

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Capitolul 1 - Dispoziţii generale

Art. 1 - Frontiera de stat a României desparte teritoriul statului român de teritoriile statelor vecine şi marea teritorială a României de zona contigua. Totodată, frontiera de stat delimiteaza în plan vertical spaţiul aerian şi subsolul statului român de spaţiul aerian şi subsolul statelor vecine.

Art. 2 - Frontiera de stat a României se stabileşte prin lege, în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale şi ale înţelegerilor încheiate între statul român şi statele vecine şi nu poate fi modificată decît prin lege.
Frontiera de stat a României este inviolabilă.

Art. 3 - Frontiera de stat a României este marcată, de regula, în teren, prin semne de frontieră, ale căror date topogeodezice sînt prevăzute în documentele de demarcare încheiate între statul român şi statele vecine.
În scopul menţinerii vizibilitatii şi asigurării protecţiei semnelor de frontieră se constituie culoarul de frontieră, a cărui latime se convine de către statul român cu fiecare dintre statele vecine. Activităţile de curăţire şi întreţinere a culoarului de frontieră se efectuează sub supravegherea nemijlocită a granicerilor.

Art. 4 - Pentru executarea pazei şi supravegherii frontierei de stat se constituie:
a) Fîşia de protecţie a frontierei de stat, cu o latime de 20 metri începînd de la linia frontierei de stat, pentru frontiera de uscat, şi de la limita revarsarilor de ape, pentru frontiera de apa, către interior. Se exceptează litoralul Marii Negre şi porturile de la Dunăre, situate la frontiera.
Fîşia de protecţie a frontierei face parte din domeniul public de interes naţional şi se administrează de către graniceri. Limitele interioare ale fisiei de protecţie a frontierei de stat vor fi marcate prin grija granicerilor.
b) Zona de frontieră, alcătuită din teritoriul comunelor, oraşelor şi municipiilor, care, potrivit organizării administrative a teritoriului României, sînt situate în apropierea frontierei de stat pe o adîncime de 20 km faţă de aceasta către interior.
Localităţile incluse în zona de frontieră vor fi aduse la cunoştinţa populaţiei prin grija prefecţilor, iar pe panourile cu denumirea acestora se va trece menţiunea, în limba română, „LOCALITATE DE FRONTIERA”.

Capitolul 2 - Regimul juridic al frontierei de stat a României

Art. 5 - Regimul juridic al frontierei de stat a României cuprinde totalitatea regulilor prevăzute în legislaţia interna, care privesc frontiera de stat şi apele teritoriale, precum şi obiectivele construite la frontiera, în comun cu statele vecine, în conformitate cu normele dreptului internaţional, ale tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor încheiate de statul român cu statele vecine. Regimul juridic cuprinde, de asemenea, normele prevăzute în legislaţia interna referitoare la desfăşurarea diferitelor activităţi în zona de frontieră.
Respectarea regimului juridic al frontierei de stat a României se realizează, potrivit legii, de către Ministerul de Interne, prin Comandamentul Naţional al Granicerilor şi prin Direcţia generală de paşapoarte şi a poliţiei de frontieră.

Art. 6 - Trecerea frontierei de stat a României de către persoane, mijloace de transport, mărfuri şi alte bunuri se face prin punctele de control pentru trecerea frontierei, deschise traficului internaţional, denumite, în continuare, puncte de control.
Trecerea frontierei de stat române se poate face şi prin alte locuri, în condiţiile stabilite prin acorduri şi înţelegeri între România şi statele vecine.

Art. 7 - În punctele de control se organizează şi se efectuează controlul de frontieră al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor şi altor bunuri care intra sau ies din ţara.
Trecerea frontierei de stat prin punctele de control se realizează în condiţiile prevăzute în prezenta lege.

Art. 8 - Controlul efectuat la trecerea frontierei de stat române are ca scop verificarea şi constatarea îndeplinirii condiţiilor stabilite de lege pentru intrarea şi ieşirea din ţara a persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor şi altor bunuri.
Organele de control la trecerea frontierei de stat române poarta întreaga răspundere pentru aplicarea şi respectarea stricta a prevederilor referitoare la intrarea şi ieşirea din ţara a persoanelor, mijloacelor de transport, a mărfurilor şi altor bunuri, precum şi pentru buna desfăşurare a traficului internaţional şi servirea călătorilor, în conformitate cu dispoziţiile legale.

Art. 9 - Regulile de exploatare şi întreţinere privind podurile, căile ferate şi rutiere, liniile de comunicaţii şi apele de frontieră care intersectează linia frontierei de stat ori au ax comun cu aceasta sînt stabilite prin înţelegeri încheiate de către statul român cu statele vecine.

Art. 10 - Pentru soluţionarea problemelor rezultate din înţelegerile bilaterale de frontieră, se numesc, prin hotărîre a Guvernului României, împuterniciţii de frontieră şi loctiitorii acestora, precum şi delegaţii români în comisiile mixte interguvernamentale, din rindul ofiţerilor de graniceri, poliţiei de frontieră şi funcţionarilor altor ministere şi organe centrale interesate.

Capitolul 3 - Atribuţii privind paza şi supravegherea frontierei

Art. 11 - Paza şi supravegherea frontierei de stat se exercită de către Comandamentul Naţional al Granicerilor, prin marile unităţi, unităţile şi subunitatile subordonate.

Art. 12 - Comandamentul Naţional al Granicerilor, marile unităţi, unităţile şi subunitatile subordonate au următoarele atribuţii principale:
a) executa paza şi supravegherea frontierei de stat a României, împiedica trecerile ilegale peste granita, contrabanda şi orice încălcare a regulilor regimului juridic al frontierei de stat;
b) supraveghează apele naţionale şi spaţiul aerian ale României;
c) asigura aplicarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor de frontieră încheiate de România cu statele vecine;
d) asigura supravegherea, controlul şi întreţinerea semnelor de frontieră;
e) controlează documentele de trecere ale persoanelor, mijloacelor de transport şi bagajele celor care au dreptul sa treacă frontiera de stat prin punctele de mic trafic, precum şi prin alte locuri decît prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat;
f) organizează şi realizează cooperarea în paza frontierei cu organele similare ale statelor vecine, conform înţelegerilor bilaterale;
g) fac propuneri cu privire la numirea imputernicitilor de frontieră şi loctiitorilor acestora, precum şi a delegaţilor români din rindul ofiţerilor de graniceri în comisiile mixte interguvernamentale de frontieră;
h) acţionează pentru descoperirea, reţinerea şi cercetarea, în condiţiile legii, a persoanelor care săvîrşesc infracţiuni ori contravenţii la regimul juridic al frontierei de stat;
i) iau măsuri pentru aplicarea şi respectarea legislaţiei de frontieră şi sancţionarea contravenientilor;
j) executa orice alte atribuţii stabilite prin lege.

Art. 13 - Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, granicerii cooperează cu celelalte unităţi şi organe ale Ministerului de Interne, cu unităţile Ministerului Apărării Naţionale, cu organele Ministerului Economiei şi Finanţelor, cu autorităţile administraţiei publice locale şi conducerile unităţilor economice şi se pot folosi de serviciile organizate de paza, precum şi ale persoanelor care locuiesc ori desfăşoară activităţi în apropierea frontierei, cu acordul acestora.

Art. 14 - În zona de frontieră, granicerii aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, potrivit legii, au dreptul:
a) sa controleze actele de identitate ale persoanelor şi sa procedeze, la nevoie, la identificarea acestora;
b) sa oprească şi sa controleze mijloacele de transport;
c) sa cerceteze suprafeţele de teren, căile de comunicaţie şi construcţiile izolate;
d) sa oprească, sa retina şi sa cerceteze, în condiţiile legii, persoanele despre care exista informaţii sau probe ca au savirsit fapte penale sau contravenţionale ori care contravin reglementărilor juridice în legătură cu frontiera; totodată, pot controla îmbrăcămintea şi bagajele persoanelor în vederea descoperirii obiectelor care ar putea dovedi intenţia săvîrşirii unei infracţiuni sau contravenţii;
e) sa stabilească, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, măsuri specifice obligatorii, cu caracter temporar sau permanent, referitoaRe la paza frontierei de stat, care nu contravin legii şi care vor fi aduse la cunoştinţa cetăţenilor, prin grija prefecţilor şi primarilor.

Art. 15 - În marea teritorială şi apele de frontieră, granicerii care se găsesc în misiune sau în îndeplinirea altor atribuţii de serviciu au obligaţia:
a) sa verifice respectarea regulilor regimului marii teritoriale şi apelor de frontieră;
b) sa supravegheze activităţile ce se desfăşoară în marea teritorială şi apele de frontieră, precum şi spaţiul aerian adiacent acestora;
c) sa descopere şi sa zadarniceasca încercările de evaziune pe mare şi trecerile ilegale peste frontiera fluviala;
d) sa descopere şi sa împiedice acţiunile de contrabanda şi piraterie;
e) sa controleze periodic poziţia şi integritatea semnelor de frontieră;
f) sa oprească şi sa conducă pentru cercetări, în porturile României, navele ambarcatiile şi persoanele care au încălcat regulile regimului marii teritoriale şi apelor de frontieră;
g) sa descopere şi sa împiedice orice alta activitate desfăşurată în marea teritorială şi apele de frontieră, care ar afecta interesele şi suveranitatea statului român, informind de îndată organele române competente.

Art. 16 - Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, granicerii şi poliţia de frontieră pot folosi nave, ambarcatii, elicoptere, autovehicule şi alte mijloace de transport. Mijloacele din dotare vor purta semnul şi inscripţia „armei” pe laturile bordurilor navelor şi lateralele autovehiculelor, care vor fi prevăzute cu girofaruri suprapuse. Motocicletele de orice tip vor avea asemenea inscripţii pe rezervorul de benzina şi vor fi prevăzute cu girofaruri laterale.

Art. 17 - Granicerii şi poliţia de frontieră au obligaţia, în condiţiile legii, sa culeagă, sa stocheze şi sa prelucreze date şi informaţii necesare pentru îndeplinirea misiunilor ce le revin.

Art. 18 - Granicerii şi poliţia de frontieră pot sa retina, în zona de frontieră, în condiţiile legii, persoanele care au savirsit alte infracţiuni decît cele prevăzute la art. 14 lit. d), predindu-le de îndată organelor judiciare competente, împreună cu obiectele reţinute, mijloacele materiale de proba şi lucrările efectuate.

Art. 19 - În îndeplinirea atribuţiilor legale de serviciu, granicerii şi poliţia de frontieră, în raport cu natura şi gradul de împotrivire a infractorului sau contravenientului, trec la luarea măsurilor prevăzute de lege împotriva acestora în legătură cu stabilirea identităţii, reţinerea, descoperirea şi conservarea mijloacelor de proba ori împiedicarea săvîrşirii de noi fapte penale sau contravenţionale şi pot utiliza forta fizica, mijloacele specifice din dotare, inclusiv ciinii de serviciu.
În caz de necesitate şi numai cînd utilizarea altor mijloace de împiedicare sau constringere nu este posibila, granicerii şi poliţia de frontieră pot folosi armamentul din dotare, în condiţiile strict prevăzute de lege.
În toate cazurile, granicerii şi poliţia de frontieră au obligaţia de a se comporta civilizat, de a respecta demnitatea persoanelor reţinute şi cercetate.

Capitolul 4 - Organizarea şi funcţionarea punctelor de control pentru trecerea frontierei

Art. 20 - Punctele de control pentru trecerea frontierei de stat române se organizează şi funcţionează în subordinea Direcţiei generale de paşapoarte şi a poliţiei de frontieră.
Deschiderea de noi puncte de control sau închiderea temporară sau definitivă a celor existente se aproba prin hotărîre a Guvernului.

Art. 21 - În punctele de control îşi desfăşoară activitatea şi personal aparţinînd Ministerului Economiei şi Finanţelor, Ministerului Transporturilor, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerului Comerţului şi Turismului şi altor organe centrale, cărora le revin sarcini, potrivit legii, în aceste locuri.
Atribuţiile personalului din subordinea ministerelor şi organelor prevăzute la alin. 1 se stabilesc de conducerile acestora, în conformitate cu legea.

Art. 22 - Ministerele şi organele centrale cărora le revin sarcini, potrivit legii, în punctele de control colaborează şi răspund, în limitele competentelor legale, de desfăşurarea în bune condiţii a traficului de călători, mijloacelor de transport, mărfurilor, altor bunuri, precum şi de asigurarea pazei frontierei de stat în aceste locuri.

Art. 23 - Şeful punctului de control este ofiţer activ, desemnat de Ministerul de Interne. Acesta coordonează şi răspunde de întreaga activitate din punctul de control, potrivit legii.
Şeful punctului de control verifica şi ia măsurile legale corespunzătoare pentru îndeplinirea corecta de către personalul din punctul de control a îndatoririlor de serviciu.

Art. 24 - Pentru controlul şi supravegherea mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat se pot folosi şi militari în termen sau angajaţi pe bază de contract.

Capitolul 5 - Efectuarea controlului pentru trecerea frontierei

Art. 25 - Controlul pentru trecerea frontierei de stat române se efectuează în echipe formate din personal al punctelor de control. Şeful echipei de control este ofiţer sau subofiţer din poliţia de frontieră.
În punctele de control portuare, din echipa de control face parte şi reprezentantul căpităniei portului. O dată cu echipa de control au acces pe navele de mărfuri şi reprezentanţii agenţiei de navlosire, precum şi alte persoane autorizate.
În punctele de control aeroportuare, din echipa de control face parte şi un reprezentant al companiilor aeriene române de transport.

Art. 26 - Controlul paşapoartelor şi al celorlalte documente pentru trecerea frontierei de stat române, eliberate de autorităţile române, precum şi al celor eliberate de autorităţile străine, recunoscute sau acceptate de statul român, potrivit legii, se face de către ofiţerii şi subofiterii desemnaţi de şeful punctului de control.
În cazurile în care se constată că documentele de călătorie nu întrunesc condiţiile prevăzute de lege pentru a da dreptul titularilor acestora să între ori sa iasa din ţara sau exista suspiciuni cu privire la autenticitatea documentelor, şeful punctului de control va dispune de îndată măsuri de clarificare cu maximum de urgenta a situaţiei persoanelor în cauza.
Şeful punctului de control poate întrerupe călătoria persoanelor cu privire la care s-a făcut constatarea că nu sînt îndeplinite cerinţele prevăzute de lege pentru trecerea frontierei de stat române.

Art. 27 - Controlul vamal al mărfurilor, bagajelor, coletelor şi al altor bunuri aflate asupra persoanelor se face, după efectuarea controlului documentelor pentru trecerea frontierei de stat, de către personalul vamal din echipele de control, potrivit reglementărilor legale referitoare la regimul vamal.

Art. 28 - Controlul sanitar-uman, sanitar-veterinar şi fito-sanitar se efectuează, potrivit reglementărilor legale, de către personalul desemnat de Ministerul Sănătăţii şi, respectiv, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei.
Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei împreună cu Ministerul Transporturilor pot stabili, pentru traficul de animale, produse animale şi vegetale, trecerea numai prin unele puncte de control, în funcţie de volumul traficului, de situaţia epizootiilor, epifitiilor, de convenţiile sanitar-veterinare şi fito-sanitare încheiate cu alte state.
În funcţie de situaţia epizootiilor şi epifitiilor, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei poate interzice traficul de animale, precum şi de produse animale şi vegetale peste frontiera de stat, informind despre aceasta celelalte organe centrale interesate.
Măsurile pentru protecţia sanitară la frontiera de stat se aplică, potrivit reglementărilor legale, tuturor persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor şi altor bunuri, indiferent de provenienţă şi destinaţia lor. Persoanelor care nu se supun acestor măsuri nu li se permite trecerea frontierei de stat române.
În cazul bolilor care impun instituirea carantinei, în situaţii care nu suferă amînare, Ministerul Sănătăţii ia primele măsuri de prevenire şi combatere, pe care le comunică de îndată Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerului Comerţului şi Turismului, Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Transporturilor.
Controlul sanitar-uman al navelor şi aeronavelor trebuie să preceada controlul documentelor de trecere a frontierei de stat şi controlul vamal.

Art. 29 - Trecerea frontierei de stat de către persoane fizice a armelor de vinatoare, de tir şi muniţiilor acestora, precum şi a armelor de panoplie este permisă numai dacă aceste arme şi muniţii sînt înscrise în documentele de trecere a frontierei de stat de către organele care le-au eliberat sau au acordat viza română ori de organele din punctele de control.
Călătorii care vin în România şi au asupra lor arme şi muniţii, altele decît cele prevăzute la alin. 1, au obligaţia să le depună la poliţia de frontieră.
Insotitorii delegatiilor străine la nivelul sefilor de stat ori la nivel guvernamental, precum şi militarii pot avea asupra lor şi introduce în ţara arme de autoaparare şi munitiile aferente, pe bază de reciprocitate, dacă acestea sînt notificate prin Ministerul Afacerilor Externe şi, respectiv, Ministerul Apărării Naţionale sau Ministerul de Interne.

Art. 30 - Armele de vinatoare, de tir, munitiile pentru acestea, precum şi armele de panoplie aflate asupra călătorilor în tranzit prin România, pe care le-au declarat, se sigileaza la intrarea în ţara de către personalul vamal.
Pe timpul tranzitarii, călătorilor le este interzis sa înstrăineze armele şi munitiile sau sa rupa sigiliile aplicate. La ieşirea din ţara se verifica integritatea şi autenticitatea sigiliilor şi dacă datele armelor şi muniţiilor corespund cu cele înscrise în documentul de trecere a frontierei de stat. Dacă sigiliile nu sînt intacte ori datele nu corespund cu cele înscrise în documentul de trecere a frontierei de stat sau armele şi munitiile au fost înstrăinate integral ori în parte, călătorilor în cauza li se permite trecerea frontierei numai cu aprobarea Direcţiei generale de paşapoarte şi a poliţiei de frontieră.
Tranzitarea prin România de arme de vinatoare sau de tir şi a muniţiilor corespunzătoare aparţinînd unor persoane juridice străine se face cu aprobarea Direcţiei generale de paşapoarte şi a poliţiei de frontieră.

Art. 31 - Armele şi munitiile prevăzute la art. 29 alin. 1 şi 2, care nu au fost declarate, precum şi alte arme sau muniţii descoperite cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei, se reţin de organul vamal în vederea confiscării şi se predau, pe bază de proces-verbal, direcţiei de poliţie a judeţului pe raza căruia se afla punctul de control.
Continuarea călătoriei persoanei asupra căreia s-au descoperit armele şi munitiile supuse confiscării se poate face cu aprobarea Direcţiei generale de paşapoarte şi a poliţiei de frontieră.

Art. 32 - Dispoziţiile art. 29-31 se aplică în mod corespunzător şi în cazul prafului de pusca şi al altor substanţe explozive, al materialelor biologice cu potenţial de contaminare în masa, precum şi al dispozitivelor încărcate cu substanţe toxice ori radioactive aflate asupra persoanelor care trec frontiera de stat română.

Art. 33 - Controlul autoturismelor, autobuzelor, autocarelor, automarfarelor şi al celorlalte mijloace de transport rutier, care intra sau ies din ţara, se efectuează la punctele de control rutiere.

Art. 34 - Controlul pentru trecerea frontierei al trenurilor se efectuează în statia de frontieră sau pe parcurs între statia de frontieră şi o statie interioară.

Art. 35 - Controlul pentru trecerea frontierei al navelor care intra sau ies din porturile româneşti în curse externe se efectuează în punctele de control portuare. Fac excepţie de la control navele militare româneşti şi străine, precum şi echipajele acestora, comunicate de către Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne.
Controlul pentru trecerea frontierei al navelor care urmează sa oprească în porturile situate pe Dunăre, în care nu funcţionează puncte de control, se efectuează în primul port situat în amonte sau în aval de acest port, în care funcţionează un punct de control. La ieşire, controlul se efectuează în portul de unde pleacă nava în cursa externa, în situaţia cînd în acesta exista un punct de control; în caz contrar, navele respective sînt obligate sa oprească pentru control în unul din porturile Galaţi, Sulina sau Moldova Veche.
Controlul pentru trecerea frontierei al navelor sub pavilion străin, care navighează în sectorul Dunării de Jos, între porturile Sulina şi Brăila, se efectuează, la intrare, în portul Sulina, iar la ieşire, în unul din porturile Brăila, Galaţi, Tulcea sau Sulina, dacă din aceste porturi navele pleacă direct în curse externe. Controlul navelor care navighează prin canalul Dunăre-Marea Neagra se efectuează la intrarea în portul Constanta-Sud, iar la ieşire, în ultimul port românesc din care navele pleacă direct în cursa.
În portul Cernavoda se controlează numai acele nave care sosesc sau pleacă în cursa externa din porturile Basarabi, Poarta-Alba, Medgidia, Midia sau Cernavoda.
Controlul pentru trecerea frontierei se efectuează asupra tuturor navelor care navighează prin portul Sulina spre porturile Reni sau Ismail. Nu sînt supuse controlului navele româneşti şi străine care vin din aceste porturi şi nu se opresc într-un port românesc, precum şi navele de mărfuri şi pasageri sub pavilion românesc care navighează între porturile Constanta-Sulina-Galaţi şi Brăila la intrarea şi ieşirea din sectorul Dunării de Jos.
Navele sub pavilion străin care navighează în aval pe Dunarea interioară vor opri pentru control la intrarea în ţara în portul Giurgiu, cele care navighează în amonte vor opri în portul Galaţi, iar pentru ieşire vor opri pentru control în ultimul port din care pleacă.
Navele sub pavilion străin care navighează în tranzit fără oprire pe Dunarea interioară sau pe canalul Dunăre – Marea Neagra nu sînt supuse controlului, cu excepţia cazurilor de încălcare a regimului de frontieră.

Art. 36 - În cazul în care în rada portului a eşuat o nava sau la bordul unei nave a izbucnit un incendiu, navele de salvare pot sa iasa în rada pentru acordarea de ajutor, fără a li se efectua controlul pentru trecerea frontierei. Aceste situaţii se aduc la cunoştinţa şefului punctului de control de către căpitănia portului.
Cînd în port a izbucnit un incendiu care pune în pericol siguranţa navelor, acestora li se permite ieşirea din port în rada, fără a li se efectua control la trecerea frontierei.

Art. 37 - Controlul marinarilor pentru trecerea frontierei se efectuează prin confruntarea carnetelor de marinar cu rolul şi lista de echipaj prezentate de comandantul navei.
Marinarii străini au acces la uscat pe baza permiselor eliberate în acest scop de şeful punctului de control.
Controlul şi identificarea marinarilor pe locul de muncă se fac de ofiţeri şi subofiteri ai punctului de control.
În cazul navelor româneşti de transport şi mărfuri care, din motive justificate, sînt obligate sa staţioneze în rada portului, accesul la uscat al echipajului este permis cu aprobarea şefului punctului de control. În acest caz, controlul navelor se executa după intrarea lor în port, iar controlul carnetelor de marinar se efectuează la coborirea pe uscat.

Art. 38 - Echipajelor navale aflate în rada portului, asupra cărora, la sosire, nu s-a efectuat controlul pentru trecerea frontierei, li se poate acorda asistenţa medicală cu accesul medicului la bord, la cererea comandantilor de nava şi cu aprobarea şefului punctului de control.
În baza avizului organelor sanitare competente, debarcarea marinarilor străini, în vederea internării în unul din spitalele oraşului portuar, se aproba de şeful punctului de control, la cererea căpităniei portului.

Art. 39 - Marinarilor străini aflaţi pe nave în unul din porturile româneşti, care urmează a se deplasa în interes de serviciu într-un alt port sau într-o alta localitate de pe teritoriul României, pentru a lua legătură cu misiunea diplomatică sau cu oficiul consular al statului căruia îi aparţine, li se acordă, la cerere, viza de intrare-ieşire. Cererea de viza se rezolva prin agenţia de navlosire sau prin agenţia de navigaţie a statului de care aparţine nava ori de şefii punctelor de control. În cazul deplasarii marinarilor spre alte state, se acordă viza de tranzit.
Vizele prevăzute la alin. 1 nu sînt necesare în cazul marinarilor cetăţeni ai statelor cu care România a încheiat acorduri privind desfiinţarea vizelor sau de recunoaştere a carnetelor de marinar ca documente de călătorie internationala.

Art. 40 - Marinarii rămaşi pe teritoriul României după plecarea navei se vor prezenta la agenţia de navigaţie a statului respectiv, pentru a li se rezolva situaţia. Dacă în localitatea portuara nu exista agenţie de navigaţie, şeful punctului de control permite marinarilor plecarea din ţara cu alte nave.
Trecerea marinarilor din echipajul unei nave în a carei lista sînt înscrişi în echipajul altei nave străine, aflată în unul din porturile româneşti, se face de căpitănia portului sau de agenţia de navigaţie a statului de care aparţine nava care solicită transferul, cu înştiinţarea şefului punctului de control.

Art. 41 - La navele de pasageri sub pavilion românesc sau sub pavilion străin, precum şi la pasagerii aflaţi pe navele de mărfuri care vin sau pleacă din România, controlul documentelor la trecerea frontierei se efectuează asupra persoanelor şi bunurilor la debarcarea şi, respectiv, imbarcarea pe nave.
Accesul pasagerilor străini la uscat este permis după obţinerea vizei pe documentul de trecere a frontierei de stat, cu excepţia cetăţenilor aparţinînd statelor cu care România a încheiat acorduri privind desfiinţarea vizelor.

Art. 42 - Şefii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, precum şi şefii reprezentantelor organizaţiilor internaţionale aflate pe teritoriul României, în limitele convenţiilor la care statul român este parte, au acces la bordul navelor de comerţ străine aflate în porturile sau apele teritoriale româneşti în baza carnetului de identitate eliberat de Ministerul Afacerilor Externe.

Art. 43 - Accesul la bord al membrilor de familie ai marinarilor străini imbarcati pe navele aflate în porturile româneşti care navighează între porturile Constanta, Sulina şi Moldova Veche se poate face pe baza paşapoartelor ori a altor documente de trecere a frontierei, la cererea comandantului navei şi cu avizul şefului punctului de control, în aceleaşi condiţii ca şi marinarilor de pe nava.

Art. 44 - În aeroporturi, controlul pentru trecerea frontierei se face la plecarea şi sosirea aeronavelor în şi din curse internaţionale. Cînd din cauza de forta majoră o aeronava de transport internaţional nu-şi poate continua cursa şi călătorii în tranzit nu au alte legături imediate, acestora li se permite, la cerere, accesul în oraş pînă la plecarea primei aeronave sau sa tranziteze teritoriul României cu alte mijloace de transport, pe baza vizei de tranzit acordate de punctul de control ori, după caz, de formaţiunile teritoriale de paşapoarte.
Dacă aeronavele care efectuează curse internaţionale aterizeaza din cauza de forta majoră pe aeroporturi care nu sînt destinate traficului internaţional, controlul pentru trecerea frontierei se asigura de către formaţiunile teritoriale de paşapoarte.
Călătorilor în tranzit cu escala în România nu li se efectuează controlul paşapoartelor dacă nu părăsesc aerogara. Acestora li se inmineaza, de către organele competente ale companiilor aeriene româneşti, cărţi de îmbarcare pentru cursa cu care continua călătoria.

Art. 45 - Străinilor care intra şi ies din ţara li se inmineaza taloane de intrare-ieşire, pentru a le completa cu datele necesare şi a le prezenta, împreună cu documentele de trecere a frontierei, organelor de control. Taloanele vor fi completate şi de persoanele care tranziteaza sau care sînt călători ai statelor cu care România a încheiat convenţii de desfiinţare a vizelor.

Art. 46 - Avioanele militare româneşti şi străine şi echipajele lor, cînd aterizeaza sau decoleaza de pe aeroporturi internaţionale, se supun aceloraşi reguli de control.
Vor fi exceptate de la control persoanele şi avioanele militare comunicate de Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne.

Capitolul 6 - Accesul, circulaţia şi alte activităţi în zona de frontieră

Art. 47 - Accesul în zona de frontieră al cetăţenilor români şi al străinilor este permis în baza actelor de identitate.
Accesul persoanelor în fîşia de protecţie a frontierei de stat pînă la linia de frontieră este permis în baza documentelor personale de identitate, cu aprobarea prealabilă a comandantului subunitatii de graniceri cu atribuţii în acea zonă.
Accesul persoanelor pentru efectuarea unor activităţi dincolo de fîşia de protecţie a frontierei de stat, în situaţia cînd la frontiera de apa aceasta se constituie la limita revarsarilor de apa, precum şi în insulele şi ostroavele aparţinînd statului român situate în apele de frontieră, este permis numai prin locurile şi în condiţiile stabilite de organele de graniceri.
Accesul persoanelor în insulele şi ostroavele de formaţiune noua din apele de frontieră nu este permis pînă la determinarea apartenentei acestora pe baza înţelegerilor încheiate bilateral între statul român şi statele vecine.

Art. 48 - Accesul persoanelor la bordul navelor, precum şi cel al marinarilor străini la uscat sînt permise conform normelor stabilite pentru punctele de control.

Art. 49 - În porturile României unde nu exista puncte de control sau de mic trafic şi nici unităţi sau subunitati de graniceri, accesul persoanelor la bordul navelor şi cel al marinarilor străini la uscat sînt permise de către organele de poliţie.

Art. 50 - Circulaţia persoanelor în zona de frontieră este permisă ziua pînă la fîşia de protecţie a frontierei, iar pe timpul nopţii în afară vetrei satelor sau a perimetrului oraşelor şi municipiilor, cu sau fără mijloace de transport, numai pe drumurile publice şi în condiţiile stabilite de către autorităţile administraţiei publice locale, cu acordul prealabil al unităţilor teritoriale de graniceri.
Rămînerea persoanelor, parcarea mijloacelor de transport şi a utilajelor pe timpul nopţii, în zona de frontieră, în afară vetrei satelor sau a perimetrului oraşelor şi municipiilor, sînt permise în condiţiile stabilite de autorităţile publice locale, cu acordul prealabil al comandantului subunitatii de graniceri.
Condiţiile stabilite pentru cazurile prevăzute al alin. 1 şi 2 vor fi aduse la cunoştinţa publică de către autorităţile administraţiei publice locale.

Art. 51 - Zborurile, planificate şi aprobate, ale aeronavelor ce executa activităţi utilitare, de agrement sau sportive în zona de frontieră vor fi comunicate, după caz, Comandamentului Naţional al Granicerilor de către Comandamentul Aviaţiei Militare şi Subsecretariatul de Stat al Aviaţiei Civile, în termenele prevăzute de regimul de zbor în spaţiul aerian al României.
Avioanele şi elicopterele proprietate particulară vor fi parcate numai pe aeroporturi civile sau în locuri autorizate şi folosite potrivit regimului de zbor în spaţiul aerian al României.

Art. 52 - Plantarea pomilor şi arbustilor în zona de frontieră este permisă numai de la distanta de 500 metri de fîşia de protecţie a frontierei de stat, către interior, iar a culturile înalte, de la distanta de 250 metri către interior.
Pentru consolidarea terenului este permisă plantarea de arbori în interiorul zonei de protecţie, cu avizul unităţilor teritoriale de graniceri.

Art. 53 - Lucrările de construcţii, în afară vetrei satelor sau a perimetrului oraşelor şi municipiilor, sînt admise numai de la distanta de 500 metri de fîşia de protecţie a frontierei de stat, către interior.
Orice lucrări de construcţii în afară vetrei satelor sau a perimetrului oraşelor şi municipiilor, pe o adîncime de 500 metri de la linia de frontieră, către interior, se vor efectua numi în cazuri temeinic justificate şi după obţinerea tuturor aprobărilor legale, inclusiv a Comandamentului Naţional al Granicerilor.

Art. 54 - Cu acordul prealabil al Comandamentului Naţional al Granicerilor, pe adîncimea de 500 metri de la fîşia de protecţie a frontierei, către interior, se pot executa activităţi cum sînt: mineritul, exploatările de ţiţei, de gaze, de ape minerale, de ape termale, exploatările forestiere, balastiere sau de cariere, lucrările de îmbunătăţiri funciare şi irigaţii, indiguirile, lucrările sau construcţiile pe cursurile de apa, construcţiile şi amenajările turistice sau de agrement, cercetările sau prospectarile geologice.

Art. 55 - Modul de folosire a apelor de frontieră pentru activităţi economice, navigaţie, agrement, pescuit sportiv, scaldat, plaja, aprovizionare şi adapatul animalelor se stabileşte de către autorităţile administraţiei publice locale, cu acordul prealabil al unităţilor teritoriale de graniceri.

Art. 56 - Pescuitul industrial şi sportiv în apele de frontieră şi marea teritorială se efectuează, în condiţiile legii, în locurile şi sectoarele stabilite de autorităţile administraţiei publice locale, cu aprobarea prealabilă a unităţilor teritoriale de graniceri.

Art. 57 - Barcile, precum şi orice alte ambarcatii, cu sau fără propulsie, de agrement, sportive, pescaresti şi „Salvamar” vor fi înregistrate la căpitănia portului sau la autorităţile administraţiei publice locale, acolo unde nu exista capitanii de port.
Barcile şi ambarcatiile se păstrează în locurile stabilite de către autorităţile administraţiei publice locale, cu acordul comandantilor unităţilor de graniceri, luindu-se măsuri de către cei care le deţin, pentru a se preveni folosirea acestora la trecerea ilegala a frontierei de stat sau practicarea contrabandei.

Art. 58 - Excursiile pentru vizitarea unor obiective economice, istorice sau turistice situate în fîşia de protecţie a frontierei, cele de agrement şi concursurile nautice în apele de frontieră se pot efectua cu aprobarea prealabilă a unităţilor teritoriale de graniceri.

Art. 59 - În apele de frontieră şi marea teritorială, navele cu excursionisti, precum şi orice alta nava sau ambarcatie nu au voie sa acosteze decît în porturi. În caz de forta majoră, acostarea se va putea face în orice punct de pe malul românesc, anuntindu-se primul post de graniceri sau poliţie. Dispoziţiile acestui articol nu se aplică cetăţenilor români posesori de barci.

Art. 60 - Vînătoarea în zona de frontieră este permisă, în condiţiile legii, cu aprobarea prealabilă a unităţii teritoriale de graniceri, care se poate da numai după informarea organelor de frontieră ale statelor vecine. Ea se poate desfăşura numai ziua, în mod organizat, pînă la 500 metri faţă de fîşia de protecţie a frontierei de stat, astfel încît sa nu se încalce cu foc de arma teritoriul statului vecin.

Art. 61 - Pasunatul animalelor este permis în timpul zilei pînă la fîşia de protecţie a frontierei de stat, iar noaptea pînă la 500 metri faţă de aceasta, către interior, în locurile stabilite de autorităţile administraţiei publice locale, împreună cu comandantii unităţilor teritoriale de graniceri.

Art. 62 - Persoanelor care se deplaseaza sau desfăşoară diferite activităţi în apropierea frontierei de stat le este interzis:
a) sa treacă frontiera de stat fără documente legale sau cu documente legale prin alte puncte în afară celor stabilite;
b) sa traga cu arma peste frontiera de stat;
c) sa deterioreze ori sa distruga semnele de frontieră, instalaţiile sau mijloacele tehnice de paza ale granicerilor;
d) sa ilumineze teritoriul statului vecin;
e) sa producă sau sa extindă incendii în limita fisiei de protecţie a frontierei de stat;
f) sa fotografieze, sa filmeze sau să execute lucrări de pictura în limita fisiei de protecţie a frontierei de stat, care să redea porţiuni din teritoriul statelor vecine;
g) să facă schimb de obiecte şi de corespondenta peste frontiera de stat, în afară punctelor de control, de mic trafic sau a altor locuri stabilite prin lege;
h) sa desfăşoare activităţi prin care pot fi infestate sau poluate apele de frontieră şi marea teritorială;
i) sa comita fapte, gesturi sau sa profereze expresii jignitoare la adresa statului vecin sau a cetăţenilor acestuia.

Art. 63 - În situaţii deosebite, pe timpul unor acţiuni ale trupelor de graniceri, se poate opri, temporar, accesul în zona de frontieră sau se pot interzice unele activităţi, ca şi rămînerea persoanelor pe timpul nopţii în zona de frontieră, în afară localităţilor. Aceste măsuri vor fi aduse, în timp util, la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice locale, populaţiei şi unităţilor economice şi sociale interesate.

Capitolul 7 - Raspunderi şi sancţiuni

Art. 64 - Încălcarea dispoziţiilor prevăzute în prezenta lege atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală a persoanei vinovate.

Art. 65 - Intrarea sau ieşirea din ţara prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.

Art. 66 - Dacă trecerea frauduloasă a frontierei de stat a fost săvîrşită în scopul sustragerii de la executarea unei pedepse, fapta se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Art. 67 - Fapta persoanei care racoleaza, îndrumă sau calauzeste o altă persoană în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Dacă fapta săvîrşită priveşte un grup de persoane ori a urmărit obţinerea de foloase materiale sau de alta natura, pedeapsa este închisoare de la 1 an la 5 ani.
Tentativa se pedepseşte.
Valorile sau bunurile materiale obţinute ca urmare a săvîrşirii acestei infracţiuni se confisca.

Art. 68 - Se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai grava, trecerea frauduloasă a frontierei de stat săvîrşită:
a) prin forta sau prin atacarea granicerilor, politistilor sau lucrătorilor vamali;
b) de către persoane inarmate sau constituite în grup;
c) în scopul scoaterii din ţara a unor bunuri din patrimoniul cultural naţional sau de valoare deosebită, al traficarii de arme, muniţii, materiale explozive sau radioactive, a produselor şi substanţelor stupefiante, psihotrope ori toxice.
Tentativa se pedepseşte.

Art. 69 - Sînt contravenţii, dacă, potrivit legii penale, nu sînt considerate infracţiuni, următoarele fapte:
a) încercarea de ieşire din ţara prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat;
b) tragerea cu arma peste frontiera de stat, deteriorarea ori distrugerea semnelor de frontieră, instalaţiilor sau mijloacelor tehnice de paza ale granicerilor, producerea sau extinderea de incendii în limita fisiei de protecţie a frontierei de stat sau desfăşurarea de activităţi prin care pot fi infestate ori poluate solul, atmosfera sau apele de frontieră;
c) încălcarea dispoziţiilor art. 59, 60 şi art. 62 lit. g) şi i);
d) încălcarea dispoziţiilor art. 52, 53, 57, 58 şi art. 62 lit. d) şi f);
e) încălcarea dispoziţiilor art. 47, 50, 56 şi 61.

Art. 70 - Contravenţiile prevăzute în art. 69 se sancţionează după cum urmează:
a) cu închisoare contravenţională de la 15 zile la 3 luni sau cu amendă de la 10.000 la 25.000 lei, cele de la lit. a) şi b);
b) cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei, cele de la lit. c);
c) cu amendă de la 3.000 la 7.000 lei, cele de la lit. d);
d) cu amendă de la 2.000 la 6.000 lei, cele de la lit. e).

Art. 71 - Contravenţiile prevăzute în art. 69 se constata de către ofiţerii şi subofiterii de graniceri sau ai poliţiei de frontieră.
În cazul sancţiunilor cu amendă, contravenientul poate face plîngere, în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenţiei, la instanţa de judecată, potrivit legii.
În cazul contravenţiilor prevăzute în art. 69 lit. a) şi b), dacă agentul constatator apreciază ca sancţiunea amenzii este îndestulătoare, aplica amenda.
În caz contrar, procesul-verbal de constatare a contravenţiei se trimite de îndată judecătoriei în a carei raza teritorială a fost săvîrşită contravenţia; împotriva hotărîrii pronunţate de instanţa se poate face cerere de reexaminare în termen de 24 de ore de la pronunţare, dacă contravenientul a fost prezent la dezbateri, sau de la comunicare, dacă a fost lipsa.

Art. 72 - Din sumele rezultate din amenzile aplicate conform art. 70, precum şi din valoarea bunurilor de contrabanda supuse confiscării, un procent de 50% va reveni Comandamentului Naţional al Granicerilor sau, după caz, Direcţiei generale de paşapoarte şi a poliţiei de frontieră, în funcţie de apartenenţa agentului constatator, care va fi repartizat astfel: 20% militarilor care au descoperit săvîrşirea contravenţiei, iar 80% pentru dotarea unităţilor şi a subunitatilor din care aceştia fac parte.

Art. 73 - Amenzile aplicate persoanelor fizice străine pot fi plătite şi în valută convertibilă, prin transformarea amenzilor din lei în valută convertibilă, la cursul valutar oficial în vigoare la data săvîrşirii contravenţiei.

Capitolul 8 - Dispoziţii finale

Art. 74 - Imobilele în care funcţionează punctele pentru trecerea frontierei rutiere şi terenurile aferente acestora constituie domeniu public al statului şi se administrează de Ministerul de Interne sau alte instituţii centrale, care pun la dispoziţia celorlalte organe cu competente în punctele de control spaţiile necesare desfăşurării activităţilor lor specifice, pe baza acordurilor şi în condiţiile stabilite între Ministerul de Interne şi organele tutelare ale acestora.
Ministerul Transporturilor va asigura spaţiile necesare bunei desfăşurări a activităţilor specifice organelor din punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, punctele de mic trafic şi cele pentru trecerile simple de frontieră din staţiile de cale ferată, porturi şi aeroporturi. Obligaţia revine în mod corespunzător şi altor persoane fizice sau juridice care exploatează asemenea staţii de cale ferată, porturi şi aeroporturi.

Art. 75 - Normele privind modul de efectuare a controlului şi de comportare a personalului cu atribuţii în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat se stabilesc, prin regulament, de către Ministerul de Interne împreună cu organele centrale interesate, tinindu-se seama de standardele internaţionale practicate în acest domeniu.

Art. 76 - Prevederile Legii privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor se aplică în mod corespunzător, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.

Art. 77 - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Comandamentul Trupelor de Graniceri se transforma în Comandamentul Naţional al Granicerilor, care va trece la sistemul profesionalizat al pazei şi supravegherii frontierei de stat.
Comandamentul Naţional al Granicerilor, împreună cu marile unităţi, unităţile, subunitatile şi formaţiunile din subordine, personalul militar şi civil, armamentul, munitia şi tehnica din dotarea acestora, bugetul, precum şi întreg activul şi pasivul existent la această dată, trec de la Ministerul Apărării Naţionale la Ministerul de Interne, pe bază de protocol încheiat între cele doua ministere.

Art. 78 - În scopul realizării funcţionarii sistemului profesionalizat al pazei şi supravegherii frontierei de stat, Comandamentul Naţional al Granicerilor îşi asigura personalul necesar din absolvenţii instituţiilor proprii de învăţămînt, cadre militare selecţionate şi transferate de la alte unităţi militare, precum şi din specialişti chemaţi în cadrele active.
La Comandamentul Naţional al Granicerilor, marile unităţi, unităţile şi subunitatile subordonate pot funcţiona unităţi sanitare, societăţi comerciale, cluburi, case de odihnă, cămine, asociaţii cu caracter cultural-sportiv, potrivit legii.

Art. 79 - Personalul militar şi personalul civil al Comandamentului Naţional al Granicerilor, care trec la Ministerul de Interne, îşi menţin toate drepturile prevăzute de reglementările legale în vigoare.
Personalul civil al Comandamentului Naţional al Granicerilor şi unităţilor subordonate acestuia se considera transferat în interesul serviciului.
Structura organizatorică a Comandamentului Naţional al Granicerilor se stabileşte de ministerul de interne, în condiţiile Legii nr. 39/1990 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tarii.

Art. 80 - Urmaşilor militarilor din Comandamentul Naţional al Granicerilor şi Direcţia generală de paşapoarte şi a poliţiei de frontieră decedati datorită unor acte de devotament excepţional, în timpul sau în legătură cu serviciul, li se acordă, în condiţiile legii, o pensie egala cu salariul integral pe care militarii l-au avut la data decesului.
În cazul cînd nu exista urmaşi şi nici soţ supravieţuitor, dacă cel decedat era singurul sprijin al părinţilor săi, aceştia pot beneficia, în condiţiile legii, de jumătate din pensia de urmaş stabilită potrivit prevederilor alin. 1. Pensia pentru invaliditate permanenta, survenită în condiţiile alin. 1, este egala cu salariul avut în momentul respectiv, iar cei în cauza vor beneficia şi de o gratificatie, o singură dată, egala cu de cinci ori salariul.
Militarii care au devenit parţial incapabili de muncă în condiţiile alin. 1 şi nu mai pot exercita în continuare profesia vor beneficia, în afară drepturilor ce decurg din pensionare, de o gratificatie egala cu de trei ori salariul avut în momentul respectiv.
În cazul militarilor în termen, baza de calcul a pensiei o constituie salariul minim al militarului angajat pe bază de contract.

Art. 81 - Cadrele militare permanente, militarii în termen şi cei angajaţi pe bază de contract, salariaţii civili din Comandamentul Naţional al Granicerilor, precum şi cadrele din Direcţia generală de paşapoarte şi a poliţiei de frontieră, care îşi desfăşoară activitatea în legătură cu controlul de frontieră, beneficiază de o indemnizaţie de frontieră de pînă la 20% din solda sau salariul de baza.

Art. 82 - Cadrele de graniceri, poliţie de frontieră şi militarii angajaţi pe bază de contract, care locuiesc în mediul rural şi nu deţin o locuinta proprietate de stat sau personală, au dreptul la o compensaţie pentru chirie. Valoarea acesteia se stabileşte de către ministerul de interne.

Art. 83 - Ministerul Economiei şi Finanţelor va lua măsuri pentru introducerea modificărilor corespunzătoare în indicatorii economico-financiari ai Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne, pe baza propunerilor acestor ministere.

Art. 84 - Prezenta lege intră în vigoare la 15 zile de la publicare.
Pe aceeaşi dată se abroga art. 3 din Decretul-lege nr. 12/1990 privind abrogarea şi modificarea unor dispoziţii din Codul penal şi din Codul de procedură penală, Decretul-lege nr. 45/1990 privind regimul juridic al frontierei de stat a României, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 27 mai 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi art. 77 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
MARŢIAN DAN

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 1 iunie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi art. 77 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE SENATULUI
academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU

Bucureşti, 4 iunie 1992.
Nr. 56.