EMITENT: GUVERN
Publicat în M.O. nr. 245 din 14 octombrie 1993


Art. 1 - Corpurile gardienilor publici funcţionează ca institutii publice cu personalitate juridica, de interes judetean şi al municipiului Bucureşti, care presteaza servicii de paza a bunurilor, participa la apararea ordinii şi linistii publice şi acţionează pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor şi a altor fapte ilicite, în condiţiile legii. Cheltuielile de functionare şi de investitii ale acestor institutii se asigura integral din veniturile realizate din prestarea serviciilor.

Art. 2 - În fiecare judet şi în municipiul Bucureşti se organizeaza şi funcţionează numai un corp al gardienilor publici.

Art. 3 - Consiliile judetene şi Consiliul Local al Municipiului Bucureşti, cu consultarea organelor de politie, urmeaza sa stabileasca, în condiţiile legii, prin hotărâre, obiectivele de interes public la care se impune organizarea pazei cu gardieni publici, precum şi condiţiile şi mijloacele necesare funcţionarii acestor institutii publice.


Art. 4 - Numărul minim al unui corp al gardienilor publici este de 251. Acest efectiv se imparte în detasamente. La judeţele unde nu se intruneste acest numar de persoane se pot înfiinţa detasamente independente.
Corpul gardienilor publici are în componenta cel puţin trei detasamente, iar fiecare detasament are în componenta cel puţin trei grupe.

Art. 5 - Corpurile gardienilor publici, în raport cu numărul gardienilor, se clasifica în urmatoarele categorii:
– categoria I, cu peste 901 numar de personal;
– categoria a II-a, între 701 – 900 numar de personal;
– categoria a III-a, între 501 – 700 numar de personal;
– categoria a IV-a, între 251 – 500 numar de personal.
Detasamentele gardienilor publici se clasifica în urmatoarele categorii:
– categoria I, între 181 – 250 numar de personal;
– categoria a II-a, între 131 – 180 numar de personal;
– categoria a III-a, între 85 – 130 numar de personal.
Grupa gardienilor publici poate avea un efectiv între 11 – 40 gardieni.

Art. 6 - Trecerea unui corp al gardienilor publici la o categorie superioara şi a unui detasament independent la rangul de corp se face la propunerea prealabila a sefilor acestora, cu avizul presedintelui consiliului judetean sau al Consiliului Local al Municipiului Bucureşti, dacă numărul gardienilor depăşeşte cu 10% efectivul incadrat la categoria inferioara.

Art. 7 - Corpul gardienilor publici se încadrează cu personal de conducere, personal de instruire, personal de paza şi personal pe functii economice şi de alte specialitati administrative.
Personalul de conducere se compune din seful corpului, adjunctul (adjunctii) acestuia, seful compartimentului instruire şi sefii de detasamente.
Personalul de instruire se compune din instructori principali şi instructori.
Personalul de paza se compune din şefi de grupe, gardieni publici principali şi gardieni publici.
Personalul cu functii economice şi de alte specialitati administrative se încadrează în compartimentele financiar, contabilitate-salarizare, personal, juridic, aprovizionare şi administrativ-secretariat.
Numărul de personal şi ierarhia functiilor acestuia, prevăzute pentru unitatile şi subunitatile de gardieni publici, sunt stabilite în anexa nr. 1.
La detasamentele independente, consiliile judetene şi Consiliul Local al Municipiului Bucureşti sunt în drept sa stabileasca dacă atribuţiile compartimentelor economice şi de alta specialitate se realizează de către serviciile de profil ale acestora ori cu personal propriu al detasamentelor.

Art. 8 - Seful Corpului gardienilor publici, numit potrivit prevederilor art. 5 din Legea nr. 26/1993, este sprijinit în activitate de un consiliu consultativ, din care fac parte: adjunctul (adjunctii) sefului corpului, contabilul sef, consilierul juridic, seful compartimentului instruire şi sefii de detasamente.

Art. 9 - Corpurile şi detasamentele independente de gardieni publici sunt considerate unităţi, iar detasamentele şi grupele, subunitati.


Art. 10 - Seful corpului, adjunctii acestuia şi seful compartimentului instruire vor fi selectionati, de regula, din rindul ofiterilor în rezerva ori al absolventilor instituţiilor de invatamint superior, de preferinta din profilul juridic sau economic.

Art. 11 - Sefii de detasamente şi instructorii ce urmeaza a fi incadrati trebuie să indeplineasca condiţiile prevăzute de lege pentru gardienii publici, cu excepţia celei referitoare la vârsta, iar ca studii trebuie să aibă cel puţin liceul.

Art. 12 - Persoana care urmeaza să fie încadrată gardian public trebuie să indeplineasca condiţiile prevăzute de lege.
Personalul din paza proprie a obiectivelor de interes public la care se organizeaza paza cu gardieni publici, potrivit art. 13 lit. b) din Legea nr. 26/1993, poate fi transferat, în urma unei selectii, în Corpul gardienilor publici, dacă indeplineste celelalte condiţii prevăzute de lege, mai puţin aceea referitoare la vârsta.

Art. 13 - Pentru încadrare sunt necesare urmatoarele documente:
a) cerere de angajare;
b) fisa medicală din care să rezulte ca este apt fizic şi psihic sa poarte armament;
c) buletin de identitate;
d) livretul militar (pentru barbati);
e) curriculum vitae;
f) certificat de cazier judiciar;
g) carte de muncă;
h) apreciere de la ultimul loc de muncă;
i) copie de pe actul de studii.

Art. 14 - Personalul Corpului gardienilor publici care urmeaza a fi dotat cu armament trebuie să fie avizat de inspectoratul de politie judetean sau al municipiului Bucureşti, aviz care da dreptul şi la portul acestuia.

Art. 15 - Angajarea personalului pe functii economice şi de alte specialitati administrative se face potrivit reglementarilor legale în vigoare.

Art. 16 - Cursul de specializare, care se organizeaza potrivit art. 17 din Legea nr. 26/1993, va avea o durată minima de 30 de zile.
Pregătirea personalului de paza se va asigura lunar, pe baza unei tematici specifice aprobate de seful Corpului gardienilor publici, în scopul mentinerii capacităţii de interventie şi cresterii eficientei activităţii de paza.
Sedintele de tragere pentru personalul dotat cu armament se organizeaza şi se executa trimestrial.

Art. 17 - Personalul de conducere, de instruire şi de paza va semna, la încadrare, un angajament de serviciu pentru o perioadă de cel puţin 3 ani şi va depune urmatorul juramint: „Jur sa respect Constitutia şi legile tarii şi sa indeplinesc în bune condiţii atribuţiile de serviciu”.
Despăgubirile datorate de către personalul aflat în una din situaţiile prevăzute de art. 18 alin. 2 din Legea nr. 26/1993 se stabilesc în raport cu perioada încadrării în functie. În astfel de cazuri, pe linga despăgubirile stabilite, personalul respectiv va fi obligat sa predea şi insemnele distinctive de ierarhizare.

Art. 18 - Salarizarea personalului corpurilor gardienilor publici se face potrivit dispoziţiilor art. 29 şi anexei nr. 11 din Hotărârea Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitatile bugetare.


Art. 19 - În vederea realizării în mod corespunzător a atribuţiilor stabilite în Legea privind înfiinţarea, organizarea şi functionarea Corpului gardienilor publici, personalul de conducere, de instruire şi de paza raspunde de organizarea şi functionarea pazei unităţilor prevăzute în contractele incheiate, participa efectiv la asigurarea climatului de ordine şi liniste publică, a sigurantei persoanelor, integritatii corporale, vietii sau bunurilor acestora ori ale domeniului public şi la respectarea regulilor de comert stradal şi curatenia localitatilor.

Art. 20 - Seful Corpului gardienilor publici este sef al intregului personal din subordine şi are urmatoarele atribuţii:
a) organizeaza, planifica şi conduce întreaga activitate a corpului;
b) intreprinde masurile necesare pentru incadrarea corpului cu personal corespunzător;
c) asigura cunoasterea şi aplicarea intocmai de către intregul personal a prevederilor legale;
d) raspunde de pregătirea profesionala şi de specialitate a personalului din subordine;
e) coordonează activitatea de preluare a obiectivelor în paza, incheie contracte de prestatii servicii cu beneficiarii şi urmareste indeplinirea intocmai a clauzelor acestora;
f) aproba planurile de paza intocmite de seful de detasament şi de beneficiar;
g) studiaza şi propune unităţilor beneficiare de paza introducerea amenajarilor tehnice şi a sistemelor de alarmare împotriva efractiei;
h) analizeaza trimestrial activitatea detasamentelor şi indicatorii economici ai acestora;
i) efectueaza anual controlul de fond al activităţii detasamentelor din subordine şi analizeaza activitatea intregului corp;
j) aplica amenda legala pentru contraventiile constatate de personalul din subordine;
k) asigura informarea operativa a consiliului judetean şi a Consiliului Local al Municipiului Bucureşti, precum şi a inspectoratului de politie judetean şi al municipiului Bucureşti despre evenimentele deosebite ce au avut loc în cadrul activităţii corpului;
l) colaboreaza cu primarii localitatilor şi alte organe ale statului cu atribuţii privind asigurarea climatului de ordine şi liniste publică, siguranţa persoanelor, integritatea corporala, viaţa, bunurile acestora ori ale domeniului public, curatenia şi combaterea comerţului stradal neautorizat;
m) asigura ordinea interioara şi disciplina în rindul efectivelor corpului şi ale subunitatilor, având dreptul sa acorde recompense şi să aplice sancţiuni;
n) studiaza şi propune consiliului judetean sau Consiliului Local al Municipiului Bucureşti adoptarea de măsuri, în cadrul obiectului de activitate, menite să asigure realizarea de beneficii suplimentare pentru Corpul gardienilor publici, cum ar fi: întreţinerea şi repararea mijloacelor tehnice de paza şi a sistemelor de alarmare împotriva efractiei, asigurarea pazei transporturilor de valori importante, înfiinţarea şi deservirea dispeceratelor de zona pentru semnalizarea patrunderilor prin efractie şi altele asemenea.

Art. 21 - Adjunctul (adjunctii) sefului Corpului gardienilor publici este subordonat sefului corpului şi este inlocuitorul acestuia la conducerea unităţii. El are urmatoarele atribuţii principale:
a) coordonează activitatea de aprovizionare, repartizare, întreţinere şi pastrare în condiţii de siguranţă deplina a armamentului şi munitiei din dotare;
b) asigura echiparea personalului cu uniforme şi insemnele distinctive de ierarhizare, repartizarea şi utilizarea corespunzătoare a acestora;
c) intreprinde măsuri de aprovizionare, instalare şi mentinere în stare de functionare a aparaturii de paza şi alarmare şi a celorlalte amenajari destinate serviciului de paza, stabilite în sarcina corpului prin contractele cu beneficiarii;
d) menţine legătură permanenta cu beneficiarii privind modul în care se desfăşoară activitatea de paza, neregulile referitoare la indeplinirea obligaţiilor contractuale şi propune masurile necesare pentru cresterea eficientei pazei;
e) urmareste aportul gardienilor publici la apararea ordinii şi linistii publice, la constatarea contraventiilor în domeniile prevăzute de lege şi ia măsuri de imbunatatire a acestei activităţi;
f) organizeaza şi executa controale tematice şi inopinate asupra modului cum sunt indeplinite atribuţiile de serviciu de către sefii de detasamente, de grupe şi de gardienii publici.

Art. 22 - Seful compartimentului instruire (instructor sef) este subordonat sefului corpului şi adjunctului (adjunctilor) acestuia şi are urmatoarele atribuţii:
a) întocmeşte planul de pregatire profesionala şi de specialitate a personalului şi organizeaza intocmirea principalelor teme;
b) trimite sefilor de detasamente şi grupe documentele de pregatire profesionala şi de specialitate, aprobate de seful corpului, urmareste modul de desfăşurare a acestei activităţi şi tine evidenta rezultatelor obtinute;
c) verifica anual stadiul pregatirii profesionale şi de specialitate a personalului, analizeaza rezultatele obtinute şi intreprinde măsuri pentru îmbunătăţirea procesului de instruire;
d) asigura elaborarea documentatiei necesare, inarmarea personalului cu drept de portarma şi prezinta ordinele de serviciu, intocmite potrivit legii, la inspectoratul de politie judetean sau al municipiului Bucureşti, pentru avizare;
e) sesizeaza, de îndată, sefii ierarhici şi organele de politie despre cazurile de pierdere, deteriorare, distrugere sau folosire a armamentului din dotare;
f) întocmeşte zilnic nota cu principalele evenimente şi o prezinta sefului corpului ori adjunctului sau.
În cazurile când în statul de functii al corpului (detasamentului independent) nu este prevăzută functia de sef compartiment instruire (instructor sef), seful corpului (detasamentului independent) va numi un instructor pentru a îndeplini atribuţiile acestuia.

Art. 23 - Seful de detasament se subordoneaza sefului corpului şi adjunctului (adjunctilor) acestuia, are în subordine instructorul detasamentului, comandantii de grupa şi gardienii publici. El are urmatoarele atribuţii:
a) organizeaza, planifica, conduce şi controlează activitatea personalului detasamentului privind asigurarea pazei bunurilor, participarea la apararea ordinii şi linistii publice, a vietii şi integritatii persoanelor şi alte fapte ilicite;
b) participa la intocmirea planurilor de paza, asigura insusirea prevederilor acestora de către gardienii publici şi aplicarea lor în practica;
c) urmareste ca în planurile de paza să se prevada toate punctele vulnerabile patrunderii în obiectiv, amenajarile tehnice necesare, sistemele de alarmare împotriva efractiei, obligativitatea cu privire la menţinerea lor în stare de functionare şi raspunderea concreta în cazul nerealizarii lor;
d) asigura cunoasterea şi aplicarea intocmai de către personalul din subordine a prevederilor legale ce reglementeaza activitatea de paza, asigurarea ordinii şi linistii publice, regulile de convietuire sociala, integritatea corporala a persoanelor, curatenia şi comertul stradal, domenii în care este imputernicit să constate contraventii, a normelor de protecţie a muncii etc.;
e) aplica amenda legala pentru contraventiile constatate de către personalul din subordine;
f) conduce nemijlocit pregătirea de specialitate cu intregul personal al detasamentului, respectind tematica întocmită de conducerea Corpului gardienilor publici;
g) stabileste reguli precise cu privire la predarea-primirea armamentului şi munitiei, portul şi folosirea acestora în timpul serviciului, precum şi întreţinerea şi asigurarea deplinei lor securitati când nu se afla asupra gardienilor publici;
h) raporteaza, de îndată, conducerii Corpului gardienilor publici toate evenimentele deosebite înregistrate în activitatea de paza şi aparare a ordinii publice şi tine evidenta acestora;
i) analizeaza lunar activitatea detasamentului;
j) intreprinde măsuri eficiente ca intregul personal să execute corespunzător sarcinile ce-i revin, să aibă o comportare civilizata, să respecte regulile disciplinare stabilite, propunind recompense şi sancţiuni corespunzătoare;
k) stabileste atribuţiile ce revin personalului de instruire din subordine.
Atribuţiile sefului Corpului gardienilor publici, adjunctului (adjunctilor) acestuia, completate cu cele ale sefului de detasament, revin în mod corespunzător şi sefului detasamentului independent.

Art. 24 - Comandantul de grupa este sef nemijlocit al personalului grupei, se subordoneaza sefului de detasament şi are urmatoarele atribuţii:
a) asigura cunoasterea şi indeplinirea intocmai de către personalul din subordine a atribuţiilor ce îi revin referitor la paza bunurilor, participarea la apararea ordinii publice, vietii şi integritatii persoanelor şi alte fapte ilicite;
b) urmareste respectarea prevederilor planurilor de paza ale agentilor economici;
c) controlează prezenta şi ţinuta gardienilor publici înainte de intrare şi în timpul executarii serviciului;
d) repartizeaza gardienii publici pe posturi şi îi informeaza asupra situaţiei operative înainte de intrarea în serviciu;
e) introduce în post gardienii publici care efectueaza pentru prima oara paza în acel post şi asista, atunci când este necesar, la primirea şi predarea posturilor de paza;
f) controlează executarea serviciului de către gardienii publici, acordindu-le sprijin în rezolvarea unor situaţii care se ivesc în activitatea acestora şi raporteaza ierarhic toate evenimentele şi neregulile constatate;
g) preda şi primeste armamentul şi munitia din dotarea gardienilor publici, la intrarea şi ieşirea din post, verifica starea lor tehnica şi raspunde de securitatea acestora pe timpul depozitarii;
h) verifica, în timpul executarii serviciului, starea tehnica şi functionarea mijloacelor tehnice de paza, a sistemelor de alarmare împotriva efractiei, iar atunci când constata nereguli, împreună cu factorii competenti ai obiectivelor pazite, ia măsuri de inlaturare a lor;
i) repartizeaza gardienilor publici echipamentul de protecţie şi celelalte materiale, precum şi documentele necesare executarii serviciului de paza şi urmareste ca uniforma să fie folosita numai în timpul efectuării serviciului;
j) constata contraventiile date în competenţa, potrivit legii, şi întocmeşte procesul-verbal de constatare pe care îl prezinta sefului ierarhic, în vederea aplicarii amenzii legale;
k) propune recompensarea şi sanctionarea gardienilor publici din subordine;
l) coopereaza cu cadrele de politie şi acorda sprijin în executarea atribuţiilor de serviciu;
m) raporteaza ierarhic constatarile facute şi evenimentele privind executarea activităţilor care au avut loc în perimetrul sau zona incredintata.

Art. 25 - Gardianul public se subordoneaza nemijlocit comandantului de grupa şi, potrivit obligaţiilor prevăzute de lege, îi revin urmatoarele atribuţii:
a) să se prezinte la serviciu în condiţii corespunzătoare pentru indeplinirea indatoririlor ce îi revin, sa nu introduca şi sa nu consume bauturi alcoolice în obiectivele încredinţate, în timpul serviciului;
b) la intrarea în post sa verifice locurile şi punctele vulnerabile cu privire la existenta şi starea incuietorilor, a amenajarilor tehnice şi a sistemelor de paza şi alarmare şi sa ia, în caz de nevoie, masurile care se impun;
c) sa cunoasca prevederile legale privind accesul în obiective şi regulile stabilite în planurile de paza;
d) sa urmareasca ca persoanele cărora li s-a permis accesul în incinta, pe baza documentelor stabilite, să se deplaseze numai în locurile pentru care au primit permisiunea de acces;
e) sa nu părăsească postul încredinţat decit în situaţia când sprijina gardienii publici din posturile invecinate ori organele de politie în rezolvarea unor evenimente produse pe raza postului încredinţat. În asemenea cazuri, va continua sa supravegheze şi perimetrul postului sau;
f) sa verifice obiectivul încredinţat spre paza, cu privire la existenta unor surse care ar putea produce incendii, explozii sau alte evenimente grave. În cazul când acestea s-au produs, sa ia primele măsuri de salvare a persoanelor sau bunurilor şi pentru limitarea consecintelor acestor evenimente şi sa sesizeze organele competente;
g) în cazul constatarii unei infractiuni flagrante, sa ia măsuri de retinere a făptuitorului, de predare a acestuia organelor de politie, iar dacă acesta a disparut, să asigure paza bunurilor, sa nu permita patrunderea în câmpul infractiunii şi sa anunte politia locala, intocmind, totodata, proces-verbal cu cele constatate;
h) să constate contraventiile date în competenţa, potrivit legii, iar procesele-verbale intocmite să le prezinte sefului ierarhic, care va aplica amenda legala;
i) sa faca uz de armamentul din dotare numai cu respectarea stricta a prevederilor legale.

Art. 26 - Pe timpul executarii serviciului, gardianului public îi este interzis:
– sa incredinteze arma altei persoane;
– sa intreprinda acţiuni care nu au legătură cu indeplinirea indatoririlor de serviciu;
– sa poarte discutii cu cetatenii în afară de cele impuse de natura serviciului;
– sa doarma sau sa incredinteze paza postului unei alte persoane;
– sa părăsească postul înainte de ora stabilita prin consemn sau înainte de a fi schimbat, atunci când serviciul de paza se executa pe mai multe schimburi.

Art. 27 - Atribuţiile personalului incadrat pe functii economice şi în alte specialitati administrative, din cadrul Corpului gardienilor publici, sunt cele specifice, prevăzute de dispozitiile legale în vigoare.


Art. 28 - Organizarea pazei bunurilor de către corpurile gardienilor publici se realizează în baza contractelor incheiate între acestea şi primari, instituţiile, agentii economici, alte persoane juridice sau fizice, după caz, care solicită astfel de prestări.

Art. 29 - În vederea organizarii pazei cu gardieni publici la unităţi, zone şi itinerarii de patrulare, se executa recunoasterea acestora de către un delegat al Corpului gardienilor publici, seful de detasament ce urmeaza să asigure paza şi reprezentantii instituţiilor, agentilor economici, altor persoane juridice sau fizice care urmeaza sa beneficieze de prestaţiile de paza.
La recunoasterea obiectivelor care au paza asigurata prin mai multe posturi se stabilesc: intinderea acestora, imprejmuirea existenta, necesarul de amenajari, punctele vulnerabile sustragerilor, incendiilor şi exploziilor, caile de acces, numărul şi dispunerea posturilor, mijloacele tehnice de paza şi alarmare existente sau cele propuse a fi instalate.
La obiectivele care au paza asigurata prin posturi mobile sau itinerarii de patrulare se stabilesc: perimetrul postului, itinerariul de patrulare, obiectivele care urmeaza a fi cuprinse în fiecare post sau itinerariu, amenajarile necesare fiecarui obiectiv, punctele vulnerabile de patrundere în interior.

Art. 30 - Pe baza datelor rezultate la recunoastere, reprezentantul corpului împreună cu delegaţii beneficiarilor, cu sprijinul de specialitate al organelor locale de politie, vor întocmi planul de paza, care se aproba de seful Corpului gardienilor publici şi se avizeaza de comandantul organului local de politie.
Planul de paza cuprinde: numărul de posturi, zona sau itinerariile de patrulare, amplasarea acestora, efectivul gardienilor publici care asigura paza şi participa la apararea ordinii publice, amenajarile, mijloacele tehnice de paza şi alarmare, masurile necesare pentru asigurarea transportului valorilor importante, consemnul posturilor şi al patrulelor, modul cum se realizează accesul în obiective, legătură între gardienii publici, modul de actiune şi cooperare a acestora cu alte forte în diferite situaţii şi schita obiectivelor şi a itinerariilor de patrulare.


Art. 31 - Contractul de executare a serviciului de paza se incheie între unitatea de gardieni publici şi beneficiar.
În contract vor fi prevăzute obiectivele care trebuie asigurate cu paza, efectivele de gardieni publici ce urmeaza a executa misiuni de paza, numărul posturilor şi al gardienilor publici, amenajarile şi mijloacele tehnice de paza şi sistemele de alarmare împotriva efractiei a caror construire şi instalare intră în sarcina beneficiarului, cazurile în care Corpul gardienilor publici raspunde pentru pagubele produse ca urmare a neindeplinirii atribuţiilor de serviciu şi a altor obligaţii ce revin părţilor contractante.
De asemenea, trebuie să fie prevăzute clauze referitoare la menţinerea în stare de functionare a mijloacelor tehnice de paza şi a sistemelor de alarmare împotriva efractiei, repararea imprejmuirilor, alte obligaţii ce revin părţilor, cheltuielile datorate pentru asigurarea serviciului de paza, modul şi criteriile de indexare, contul beneficiarului şi banca la care este deschis, cu menţiunea ca banca sa faca operaţiunea de plată la data stabilita în contract.

Art. 32 - Despăgubirile pentru pagubele produse ca urmare a neexecutarii obligaţiilor contractuale de către Corpul gardienilor publici se stabilesc de către părţile contractante, în raport cu valoarea cu care sunt înregistrate bunurile pazite. Litigiile se solutioneaza de instanţa de judecată.


Art. 33 - Paza cu gardieni publici se executa în perimetrul obiectivului, la punctele de acces, în locuri vulnerabile din interior, prin posturi fixe sau mobile, care funcţionează pe unu sau mai multe schimburi, precum şi la mai multe obiective situate pe un teritoriu restrins în sistem rond sau itinerariu de patrulare.

Art. 34 - Postul de paza, zona sau itinerariul de patrulare reprezinta ceea ce i se incredinteaza unui gardian public pentru paza, în care acesta îşi indeplineste oblibaţiile ce decurg din consemn.
Postul fix reprezinta ceea ce i se incredinteaza gardianului public pentru paza în portiunea de teren pe care este situat unu sau mai multe obiective, care pot fi supravegheate dintr-un anumit loc stabilit prin consemn.
Postul mobil reprezinta ceea ce i se repartizeaza unui gardian public pentru paza intr-o zona ce trebuie pazita prin deplasarea acestuia de la un loc la altul.
Itinerariul de patrulare reprezinta traseul pe care se deplaseaza gardianul public pentru indeplinirea serviciului de paza stabilit prin consemn.

Art. 35 - Serviciul de paza şi patrulare se organizeaza zilnic, pe baza buletinului posturilor şi patrulelor, de către seful de detasament, seful de grupa sau de către instructor, pe schimburi, în raport cu prevederile planului de paza.
Înainte de intrarea în serviciul de paza sau patrulare, seful de detasament, comandantul de grupa sau instructorul instruieste gardienii publici cu privire la atribuţiile ce le revin şi la situaţia operativa din obiectivele pazite sau din zona de responsabilitate.

Art. 36 - După efectuarea instructajului, comandantul de grupa distribuie gardianului public, sub semnatura, armamentul, munitia, celelalte mijloace din dotare, precum şi documentele postului, după care verifica ţinuta şi starea sănătăţii şi permite intrarea în serviciu numai a celor care sunt apti pentru executarea acestuia şi nu se gasesc sub influenţa bauturilor alcoolice.
Încărcarea şi descarcarea armamentului, la intrarea şi la ieşirea din serviciu, se executa în locuri anume stabilite, sub supravegherea comandantului de grupa.

Art. 37 - La intrarea în post, gardianul public controlează starea mijloacelor tehnice şi a amenajarilor de asigurare a obiectivului, iar constatarile le consemneaza în procesul-verbal de predare-primire a serviciului. Neregulile constatate sunt raportate, de îndată, comandantului de grupa sau sefului de detasament.

Art. 38 - În timpul executarii serviciului, gardianul public acorda sau solicita ajutorul necesar, în caz de nevoie, gardienilor publici din posturile invecinate ori cadrelor de politie prin statia de radio emisie-receptie, telefon, fluier sau alt mijloc.
Semnalele folosite cu fluierul se stabilesc în consemnul general al posturilor.

Art. 39 - La ieşirea din post, gardianul public comunică, după caz, celui care ia în primire postul sau reprezentantului unităţii evenimentele ce au avut loc, făcând menţiuni despre acestea în procesul-verbal de predare-primire a serviciului.

Art. 40 - La ieşirea din post, gardianul public preda armamentul, munitia, documentele şi materialele aflate asupra sa.
Predarea armamentului se face în locul sau în camera special amenajata pentru aceasta.


Art. 41 - Controlul, indrumarea, sprijinul şi acordarea asistentei de specialitate privind activităţile corpurilor gardienilor publici, desfăşurate de către organele prevăzute la art. 25 din Legea nr. 26/1993, trebuie să asigure cresterea eficientei pazei bunurilor şi a valorilor, intarirea raspunderii personalului, precum şi prevenirea evenimentelor negative.

Art. 42 - Modul în care gardienii publici executa paza unităţilor sau a zonei încredinţate va fi controlat şi de personalul de conducere, de instruire, de comandantii de grupa, precum şi de reprezentantii beneficiarilor.

Art. 43 - Persoanele desemnate să efectueze controlul privind modul de executare a serviciului de către gardienii publici vor fi insotite, de regula, de un reprezentant al beneficiarului de paza ori al unităţii de gardieni publici. Pentru executarea controlului vor fi prezentate, după caz, legitimatia de serviciu sau imputernicirea data în acest scop şi actul de identitate.
Gardianul public controlat în timpul serviciului raporteaza, folosind formula: „Domnule…………………în timpul serviciului meu nu s-a intimplat nimic” (dacă s-a intimplat, raporteaza evenimentul). „Sunt gardian public de serviciu ………………….”.

Art. 44 - Rezultatul controlului şi masurile stabilite se consemneaza într-un registru aflat la sediul unităţii beneficiare de paza, iar constatarile care privesc executarea serviciului de către gardienii publici se consemneaza în carnetul postului.

Art. 45 - Seful de detasament sau comandantul de grupa verifica, zilnic, constatarile în carnetul postului şi, după caz, ia măsuri pentru înlăturarea neajunsurilor ori de raportare pe cale ierarhica.

Art. 46 - Este interzisa efectuarea controalelor asupra modului de indeplinire a serviciului de către gardienii publici prin metode neadecvate, cum sunt: apropierea în ascuns, încercarea de a-i lua arma sau prin alte procedee care pot provoca accidente.


Art. 47 - Autorizarea unităţilor şi subunitatilor de gardieni publici de a detine armament şi munitie se face în condiţiile legii.
Armamentul şi munitia se asigura de Ministerul de Interne, iar contravaloarea munitiilor, pieselor de schimb, accesoriilor, materialelor de întreţinere şi de tragere va fi suportata de unitatile de gardieni publici.
Gardienii publici sunt dotati cu armament şi munitia necesară în raport cu misiunea pe care o au de indeplinit, cu avizul inspectoratului de politie judetean sau al municipiului Bucureşti.

Art. 48 - În timpul serviciului, armamentul se poarta după regulile militare.

Art. 49 - Gardienii publici, cu drept de portarma în timpul serviciului, vor avea asupra lor ordinul de serviciu emis de conducerea Corpului gardienilor publici, care cuprinde: numele şi prenumele, functia, seria şi numărul actului de identitate, felul, seria şi numărul armei, cantitatea de munitie, data emiterii şi valabilitatea. Ordinul de serviciu va fi avizat anual de către inspectoratul de politie judetean sau al municipiului Bucureşti.

Art. 50 - Armamentul şi munitia din dotarea unităţilor şi subunitatilor de gardieni publici, pe timpul cit nu este folosit în serviciu, se păstrează, în fisete metalice, în camere special amenajate, cu incuietori sigure şi dispozitive eficiente de alarmare împotriva efractiei. Camerele de armament vor fi asigurate cu paza inarmata pe trei schimburi.

Art. 51 - Personalul Corpului gardienilor publici, dotat cu armament, care în timpul serviciului a facut uz de arma, este obligat sa aduca la cunoştinţa, de îndată, sefului ierarhic despre aceasta, urmind ca cercetarile să se efectueze conform prevederilor legale.


Art. 52 - Incalcarea de către gardienii publici, cu vinovatie, a obligaţiilor de serviciu ce le revin atrage raspunderea lor disciplinara, administrativa, patrimoniala sau penala, după caz.

Art. 53 - Gardienii publici care în activitatea desfăşurată dau dovada de abnegatie, spirit de raspundere, sacrificiu şi îşi aduc o contribuţie importanţa în apararea avutului public şi privat, la apararea ordinii şi linistii publice pot fi recompensati în condiţiile legii.
Pentru neindeplinirea indatoririlor de serviciu şi savirsirea de abateri în timpul sau în legătură cu serviciul, personalului Corpului gardienilor publici i se pot aplica sanctiunile prevăzute de lege.

Art. 54 - Procedura de aplicare a sanctiunilor şi caile de atac sunt cele prevăzute de legislatia în vigoare.


Art. 55 - Personalul de conducere, de instruire şi de paza are dreptul la uniforma de serviciu şi echipament de protecţie specific locului unde condiţiile de desfăşurare a activităţii impun aceasta, care se acordă gratuit din fondurile alocate şi veniturile realizate.
Personalul prevăzut în alin. 1 poarta uniforma şi insemnele distinctive de ierarhizare, potrivit functiei indeplinite, numai în timpul executarii serviciului.

Art. 56 - Descrierea uniformei, a insemnelor distinctive de ierarhizare, precum şi articolele din care se compune uniforma, durata de folosinţă, uzura maxima şi regulile privind portul sunt prevăzute în anexele nr. 2 – 4.


Art. 57 - Dispozitiile privind drepturile şi indatoririle salariatilor, prevăzute de legislatia muncii şi prevederile legale referitoare la paza bunurilor, sunt aplicabile şi personalului corpurilor gardienilor publici.

Art. 58 - Corpul gardienilor publici funcţionează ca unitate prestatoare de servicii, pe principiul autofinantarii. Cheltuielile privind salarizarea, echiparea, dotarea materiala, asigurarile sociale şi altele asemenea se realizează din încasările efectuate de la beneficiarii serviciilor.

Art. 59 - Departamentul pentru Administratie Publică Locala, cu avizul Ministerului Finanţelor, va stabili normele metodologice cu privire la constituirea, evidenta şi urmarirea fondului de înfiinţare a corpurilor gardienilor publici.

Art. 60 - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul regulament.


NOTĂ:
1. Echivalarea functiilor de conducere şi de execuţie este prevăzută în anexa nr. 1 A.
2. Numărul functiilor de conducere şi de execuţie, cu excepţia celor prevăzute la pct. 12, nu trebuie să depăşească 10% din efectivul gardienilor publici angajaţi.





A. Uniforma de serviciu
Uniforma de serviciu pentru personalul corpurilor gardienilor publici este confectionata în varianta vara-iarna şi se compune din:
1. Haina – figura 1 A – se confectioneaza din tergal, pentru varianta de vara, şi stofa, pentru varianta de iarna, de culoare neagra.
Croiala este dreapta, puţin cambrata în talie (pentru a acoperi în intregime bazinul) şi se incheie cu doi nasturi la doua rinduri.
Spatele hainei se confectioneaza din două bucăţi, având cusatura pe mijloc fără slit.
Are în partea inferioara, lateral, la nivelul mijlocului dintre cei doi nasturi, doua buzunare ascunse, prevăzute cu clapa.
În partea superioara, stinga sus, are prevăzută o bentita, cusuta în partea exterioara, iar sub guler prinsa cu un nasture, pe care se pun tresele pentru ierarhizare.
Haina se poarta cu camasa bleu şi cravata de culoare neagra.
2. Pantalonul – figura 1 B – în varianta vara – iarna, se confectioneaza din aceleasi materiale ca haina, fiind de culoare gri-inchis, cu vipusca neagra.
Are croiala dreapta, fără manseta, lungimea ajunge până la partea superioara a tocului incaltamintei, iar largimea este între 210-250 mm, în raport cu talia. Pantalonul este prevăzut cu doua buzunare laterale şi un buzunar la spate, inchis cu clapa şi nasture.
Pantalonul se confectioneaza cu betelie obisnuita şi este prevăzut cu patru gaici lungi de 70 mm şi late de 20 mm, prinse în partea superioara prin cusatura beteliei, iar în partea inferioara prinse cu nasture format mic, astfel incât pantalonul să permită portul centurii a carei latime este de 50 mm.
3. Fusta se confectioneaza numai la costumul de vara al femeilor, în locul pantalonului. Croiala este dreapta, largimea se stabileste în raport cu talia, iar lungimea este de 50 mm sub rotula genunchiului.
4. Camasa-bluza – figura 2 – se confectioneaza din pinza de culoare bleu, inchisa la git şi incheiata cu cinci nasturi. Mineca este scurta, terminata cu manseta. Camasa-bluza are în partea superioara doua buzunare cu burduf şi clape care se incheie cu cite un nasture format mic. Pe clapa buzunarului din partea stinga se aplică o bentita lata de 30 mm, cusuta în partea exterioara şi prinsa cu un nasture spre interior, pe care se aplică tresele pentru ierarhizare.
Camasa-bluza se poarta deschisa la g
ât, cu partea inferioara introdusa în pantaloni sau în fusta. Poate fi purtata şi sub haina, cu cravata.
5. Camasa se confectioneaza din pânza de culoare bleu. Se poarta cu cravata sub veston sau sub scurta de vint.
6. Scurta de vint – figura 3 – se confectioneaza din tercot de culoare neagra. Se poarta deschisa la git, putând fi purtata şi inchisa datorita croiului cu revere răsfrânte; se incheie cu fermoar pe interior şi la patru nasturi pe exterior. În partea de jos, cât şi la mâneci este prevăzută cu elastic. Scurta de vint este prevăzută în partea inferioara cu doua buzunare drepte prevăzute cu clape şi nasturi (butoni de prindere). În partea superioara este prevăzută cu doua buzunare oblice ascunse, care se incheie cu fermoar. Pe interior, în partea dreaptă, este prevăzută cu un buzunar care se incheie cu un nasture.
Pe cusatura de deasupra buzunarului oblic din partea stinga se aplică o bentita din acelasi material, lata de 30 mm şi lunga de 100 mm, cusuta în exterior şi prinsa cu nasture inspre interior, pe care se aplică tresele pentru ierarhizare. Spatele este confectionat din trei părţi, una în partea de sus şi doua în partea de jos, prevăzute cu pense.
Lungimea trebuie să depăşească talia cu 100 – 120 mm.
7. Pelerina de ploaie – figura 4 – are croiala tip raglan şi este deschisa la git, cu posibilitatea de a fi purtata şi inchisa.
Se incheie în faţa la un rind cu patru nasturi ascunsi, iar ajustarea în talie se face printr-un cordon cu doua catarame din metal sau inlocuitori. Mineca are croiala raglan, pelerina este prevăzută cu doua buzunare aşezate oblic (ascunse) cu laisturi (de 170 – 180 mm lungime şi 40 mm latime) sub guler, se prinde prin trei nasturi mici. Gluga este confectionata din acelasi material. Pelerina de ploaie este de culoare neagra şi se confectioneaza dintr-un material impermeabil. În partea stinga sus are o bentita cusuta în exterior (lunga de 100 mm şi lata de 30 mm) şi prinsa cu un nasture sub rever, pe care se aplică tresele pentru ierarhizare.
8. Scurta imblanita – figura 5 – se confectioneaza din tercot de culoare neagra, captusita cu blana artificiala de culoare asortata cu faţa. Modelul este tip sport, se incheie cu fermoar în interior şi butoni în exterior, guler pe git, prevăzut cu snur ascuns. În talie şi în partea de jos, pentru ajustare pe corp, este prevăzută tot cu un snur ascuns.
Lateral (stinga-dreapta) în partea de jos sunt dispuse doua buzunare aplicate drepte, cu clape care se incheie cu nasturi.
În partea de sus (stinga-dreapta) va fi prevăzută cu buzunare drepte cu clape ce se inchid cu nasturi. Pe clapa buzunarului de sus, din partea stinga are prevăzută o bentita (100 mm lungime şi 30 mm latime) cusuta în partea dinspre umar şi prinsa cu nasture în partea interioara, pe care se aplică tresele pentru ierarhizarea functiei.
Lungimea scurtei imblanite se stabileste în raport cu talia, trebuind sa acopere în intregime bazinul.
9. Sapca – figura 6 – se confectioneaza din acelasi material cu costumul de vara sau de iarna, după caz.
Calota sepcii este de forma ovala, cu distanta de 20 mm între diametrul latimii şi diametrul lungimii, este intinsa cu ajutorul unei sirme din otel, pentru a-şi menţine forma. Banda are diametrul ce rezultă din marimea sepcii şi se confectioneaza din carton tare. Pe partea exterioara a benzii se aplică o tesatura tip lina (lata de 40 mm), de culoare neagra, cu romburi bleu. Sapca este captusita cu tesatura de culoare asortata calotei. Cozorocul este de culoare neagra, de forma ovalizata şi se fixeaza la sapca inclinat.
Sapca este prevăzută, deasupra cozorocului, cu o curelusa neagra, cu latimea de 14 mm. Pentru personalul de conducere, pe marginea curelusei este aplicat un siret de culoare galbena, cu latimea de 2 – 2,5 mm.
Capetele curelusei au forma ovala şi sunt prinse, pe linia colturilor cozorocului, cu cite un buton de culoare galbena.
Sapca are aplicata în faţa – la centru – pe banda, emblema.
10. Caciula – figura 7 – se compune din două părţi, calota şi doua clape, calota având patru părţi egale. Clapa din faţa este rotunjita, iar cea din spate formeaza doua urechi laterale, prevăzute cu doi nasturi şi o bentita pentru incheierea acestora deasupra capului sau sub barbie. La mijlocul clapei din faţa se aplică emblema.
Caciula este captusita cu tesatura din celofibra în amestec cu fibre poliamidice sau poliesterice, asortata la culoarea calotei.
11. Bocancii sunt din piele de culoare neagra, prevăzuţi cu bombeu, au talpa şi tocuri din duroflex şi se incheie cu sireturi.
12. Pantofii sunt din piele de culoare neagra, prevăzuţi cu bombeuri, fără ornamentatie, şi se incheie cu sireturi.
Pentru sezonul de vara, se pot confectiona pantofi perforati, iar pentru femei pot avea decupaje.
13. Centura – figura 8 – este de culoare neagra, fără diagonala, are latimea de 50 mm şi se incheie cu o catarama din metal galben.
14. Cravata – figura 10 – se confectioneaza din tesatura poliesterica tip matase, este de culoare neagra, cu un medalion cu inscripţia G.P. şi cu tricolorul.
15. Fularul se confectioneaza din fire PNA tip lină, de culoare neagră
16. Emblema – figura 9 – pentru sapca şi caciula personalului Corpului gardienilor publici cu drept de uniforma se confectionează din metal de culoare galbenă, în forma de rozetă circulară, cu diametrul de 40 mm, este bombată, având în centru un triunghi echilateral, cu colturile rotunjite şi latura de 35 mm, emailat în culorile drapelului de stat al României şi are imprimat în relief, în partea superioara, inscripţia de culoare alba „ROMÂNIA”, iar în partea inferioara, initialele „C.G.P.”.
17. Ecusonul pentru minecă – figura 11 – se confectioneaza din fire poliesterice, pe fond de culoare bleu, având în partea superioara inscripţia „Gardieni publici”, la mijloc culorile drapelului de stat aşezate în pozitie verticala, iar în partea inferioara inscripţia „Paza şi ordine”. Se poarta la bratul sting de către intreg personalul cu drept de uniforma.
18. Numărul matricol – figura 12 – se confectioneaza din metal în forma de octogon, pe fond de culoare galbena, în care se inscrie o rozeta circulara reprezentind culorile drapelului de stat şi inscripţia „Corpul gardienilor publici”, iar în mijloc un cerc de culoare bleu, unde este trecut numărul matricol al personalului cu drept de uniforma.
19. Portcarnetul – figura 8 – se confectioneaza din piele sau inlocuitori de culoare neagra, se compune din două fete prinse printr-un burduf. Partea din spate se rabateaza sub forma de capac şi se incheie în faţa printr-un buton sau tictuc. Se poarta fixat pe centura prin doua gaici.
B. Insemnele distinctive de ierarhizare
(figura 13)
În raport cu functiile indeplinite, insemnele distinctive de ierarhizare au urmatoarele forme şi marimi:
a) seful corpului – trei trese din tesatura cu fire poliesterice de culoare galbena, cu latimea de 10 mm, aşezate paralel, având între ele o distanta de 5 mm;
b) adjunctul sefului corpului – doua trese, cu latimea de 10 mm, din tesatura cu fire poliesterice, de culoare galbena, aşezate paralel, având între ele o distanta de 5 mm;
c) seful compartimentului instruire – o tresa lata de 10 mm, fixata la jumatatea bentitei, paralel cu laturile mici, din tesatura cu fire poliesterice de culoare galbena;
d) seful detasamentului – trei trese din tesatura cu fire poliesterice de culoare galbena, cu latimea de 5 mm, aşezate paralel, având între ele o distanta de 5 mm;
e) instructorul – doua trese identice cu cele de la lit. d);
f) comandantul grupei – o tresa lata de 5 mm, prinsa la jumatatea bentitei;
g) gardianul public – un insemn semirotund, metalic la mijloc, cu inscripţia „G.P.”. Costum gardieni publici


Figura 1
Costum gardieni publici


Figura 2
Cămaşă-bluză


Figura 3
Scurtă de vânt


Figura 4
Pelerină de ploaie


Figura 5
Scurtă îmblănită


Figura 6
Sapcă


Figura 7
Căciulă


Figura 8
Centură cu portcarnet


Figura 9
Emblemă


Figura 10
Cravată


Figura 11
Ecuson pentru mânecă


Figura 12
Număr matricol


Figura 13 Insemne distinctive de ierarhizare

1. Personalul cu drept de uniforma, insemne distinctive şi echipament de protecţie este obligat să le poarte numai în timpul executarii serviciului. În afara orelor de program uniforma, insemnele distinctive şi echipamentul de protecţie se păstrează la unitatea sau subunitatea de gardieni publici din care face parte.
2. Personalul care beneficiaza de uniforma şi echipament de protecţie este obligat să le poarte ingrijit, să le intretina corespunzător şi să respecte cu strictete regulile privind portul acestora.
Este interzisa modificarea uniformei şi a echipamentului de protecţie sau purtarea lor cu alte articole de imbracaminte.
3. Persoanele care au fost transferate în alte sectoare de activitate, cele cărora li s-a desfacut contractul de muncă ori au fost pensionate nu mai au dreptul sa poarte uniforma şi insemnele distinctive.
4. Corpul gardienilor publici sau detasamentele independente are obligaţia sa tina evidenta persoanelor cărora li s-au acordat uniforme de serviciu şi echipament de protecţie, a articolelor din care se compun şi a duratei maxime de uzura a acestora.
De asemenea, sunt obligate sa verifice respectarea cu strictete a prezentelor reguli de către intregul personal care beneficiaza de uniforma de serviciu şi echipament de protecţie.